Tezaure dacice recuperate prin Interpol

Muzeul National de Istorie va expune, în curând, 49 de monede dacice de argint, care au fost recuperate din SUA, în urma colaborarii dintre autoritățile americane și române. Descoperite încă din anul 2003, aceste monede antice sunt doar o parte a unui tezaur compus din 200 de monede tip Koson din argint, sustras de o grupare infracțională din sit-ul arheologic Sarmizegetusa Regia. Scos  ilegal din țară și introdus în circuitul internațional al comerțul cu antichități și dat, acest tezaur a fost dat în urmarire prin Interpol. Recuperarea celor 49 de monede a făcut parte dintr-o operațiune mixtă, desfășurată în conformitate cu Tratatul de asistență judiciară în materie penală, încheiată între România și Statele Unite ale Americii, în anul 2010. Este vorba despre o premieră absolută, acesta fiind primul caz de recuperare a unor piese exportate ilegal și expuse pe piața numismatică americană. În ultimul timp, tezaurul din care fac parte cele 49 de monede dacice de argint readuse în țară, a făcut obiectul unor operațiuni de spălare și valorificare pe „piața neagră” internațională de antichități. Ulterior, aceste monede „repatriate” au fost identificate la o casă de licitații din Chicago unde au fost indisponibilizate de autoritățile judiciare americane, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
    Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în acest moment mai sunt date în urmărire, prin Interpol, alte câteva tezaure, care formează obiectul aceleiași cauze, inclusiv unul care, ințial, a conținut circa 30 de kilograme de monede din aur. În plus, mai sunt vizate și câteva tezaure compuse din denari din vremea Imperiului Roman, care au circulat pe teritoriul Daciei. Tot prin Interpol au mai fost date în urmărire și alte câteva tezaure care formează obiectul aceleiași cauze: o veritabilă comoară, de circa 30 de kilograme de aur, compusă din monede de tip Lysimach, din care s-au recuperat doar 31 de piese, un tezaur de 25 de kilograme compus din monede de tip Koson din aur, din care s-au recuperat 700 piese. Acestora li se adaugă cinci scuturi regale din fier, două table din bronz cuprinzând un codex de legi ale orașului roman Troesmis (Dobrogea), și încă 11 brățări din aur, de formă spiralată dar și câteva tezaure compuse din  denari romani care au fost „imitați”, ca să nu spunem falsificați, în monetăriile antice din Dacia. Conform specialiștilor, cele 49 de monede readuse în țară cu ajutorul Interpolului „fac parte din singura emisiune dacică de Kosoni din argint, bătută în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Ele sunt drahme emise în vremea regelui Koson (cca 44-29 î.Hr, urmaș al celebrului Burebista”.
Spre deosebire de staterii de aur ai regelui dac Koson, care sunt cunoscuți încă din anul 1520,  monedele din argint emise pe vremea acestui suveran al Regatului Dacic n-au fost identificate de cercetători decât spre sfârșitul anului 2004. Ele sunt singurele emisiuni dacice de argint care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, menționând numele suveranului emitent. Din punct de vedere strict științific, aceste monede au marele merit că ne-au sporit cunoștiințele despre istoria politică, viața economică și socială precum și pe cele privitoare la arta și religia Daciei de după dispariția lui  Burebista, asasinat în anul 44 î.Hr, cam în același timp cu Iulius Cezar. În plus, pe aceste monede există și o inscripție care conține cuvîntul „droueis”. Un cuvânt nou, necunoscut până acum, care făcea parte din misterioasa limbă dacică.

Vasile Surcel