Amenințarea așa-zisei „autonomii secuiești“ a trecut peste Prut în granițele Basarabiei. Dacă în centrul țării și la Bruxelles aceste concepte revanșarde au devenit deja obișnuință, deplasarea acestei probleme spre Est reprezintă o nouă etapă în cadrul iredentismului maghiar. „Țara secuiască. Susținem independența“ stă scris pe afișele lipite în locuri publice, dar și pe stålpii de iluminat și geamurile stațiilor de autobuz din Chișinău, Drochia, Edineț, Muncești și Sångerei, potrivit presei centrale de peste Prut. În Chișinău, aceste afișe se regăsesc în stațiile de autobuz din sectoarele Buiucani, Råșcani și cartierul Poșta Veche. „Majoritatea populației țării continuă să se considere etnici moldoveni și nu numai că nu doresc unire cu România, dar o parte din ei chiar susțin independența Țării Secuiești, care la moment este în componența statului romån“, apare scris în comentariul care însoțește fotografiile publicate de un site sponsorizat de o fundație comunistă rusofonă. Afișele printate pe hårtie de xerox prezintă o hartă decupată din partea centrală a Romåniei, precum și o stemă de subregiune istorică a pretinsului Ținut Secuiesc, zona pe care extremiștii maghiari o doresc independentă de statul romån sub acoperirea unei autonomii culturale. În paralel, patru cetățeni din Ungaria au fost prinși de polițiști, în noaptea de duminică spre luni, în timp ce montau o placă cu numele Kolozsva, denumirea în maghiară a municipiului Cluj-Napoca, sub plăcuța indicatoare cu numele Cluj-Napoca de la intrarea în municipiu, aceștia fiind duși la sediul Poliției, informează Mediafax. Purtătorul de cuvånt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, Alma Bruja Brehariu, a declarat, ieri, că în acest caz au fost întocmite actele premergătoare pentru cei patru pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. În ultimele luni, acțiunile iredentiste s-au înmulțumit din partea Ungariei, ai căror lideri își permit să emită declarații pe tema guvernării din Romånia, iar apariția acestor tendințe în Republica Moldova conduc la ipoteza unei conlucrări ruso-maghiare în această problemă menită, care nu reprezintă decåt o tentativă de destabilizare a suveranității statului romån.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
