Un director din MAE- folosit de Felix în campania împotriva Ioanei Băsescu

În scandalul despăgubirilor în valoare de circa 10 milioane de euro, acordate către cinci persoane, printre care se află și actualul prieten al Ioanei Băsescu, avocatul Radu Pricop, a apărut un personaj nou, dar binecunoscut cititorilor ziarului ”Curentul”. E vorba de directorul executiv al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, despre care presa din Argeș spune că a început să fie verificat de inspectorii ANI, pe motive de incompatibilitate, întrucât ocupă simultan  o funcție executivă într-o instituție aflată în subordinea MAE și poziția de președinte al Senatului Universității din Pitești. De data aceasta , Brânzea s-a afirmat în calitate de moștenitor al Eleonorei Brătianu.El nu este un descendent al Brătienilor, dar în calitate de preot a convins-o pe Eleonora (Oana) Brătianu să-l desemneze legatar testamentar și prin urmare beneficiar al averii sale.În această calitate, Brânzea a apărut în direct la Antena 3, chiar la emisiunea lui Gâdea în care se desfășura execuția familiei Băsescu, cu punct de plecare de la prietenul Ioanei Băsescu ,”vinovat” că este beneficiarul unei decizii definitive și irevocabile a instanței. În această emisiune, directorul din MAE și-a dat cu părerea pe marginea deciziilor justiției, le-a contestat și a pus sub semnul întrebării dreptul avocatului Pricop de a primi despăgubirile stabilite de Înalta Curte în schimbul unor terenuri din Argeș, care au aparținut unor moștenitori ai familiei Brătianu.
Brânzea a precizat, pentru Gherila  Urbană,  ca Eleonora Brătianu nu a știut despre procesul privind terenul de 90 de hectare, în urma căruia s-au acordat despăgubiri de 10 milioane de euro: “Eu am o evidență clara a documentelor care au stat la baza acestei afaceri. Ma voi consulta cu avocații mei si urmează sa vad ce decizie voi lua în acest sens. Vreau să vă spun un lucru. Eleonora Brătianu nu era preocupata atât de bani sau de poziția materiala si ținea la niște principii sănătoase de viață. Eleonora Brătianu spunea întotdeauna ca nu suporta minciuna si oamenii mincinoși. În actul de cesiune, pe care il posed, moștenitorii de acolo s-au declarat singurii moștenitori. Exista doar o singură variantă, ca aceștia să fie singurii moștenitori. Aceea ca Eleonora Brătianu aflata atunci în viață să semneze, printr-o declarație personală, că renunță la averi. Doar prin actul acesteia de voință personala, ei se puteau declara singurii moștenitori. Nici doamna Eleonora, nici eu nu am știut nimic de procesul cu cele 90 de hectare. Totul s-a petrecut foarte repede. ” Acum, Brânzea anunță și el că va studia cu avocații săi situația , vizând probabil o parte din milioanele de euro primite despăgubire de prietenul Ioanei Băsescu și de alte patru persoane, pentru terenurile din Argeș.

Moștenire fabuloasă picată din cer

Potrivit presei din Argeș, averile Brătienilor au fost câștigate definitiv și irevocabil în instanță, în martie 2013, de Alexandru Missirliu, Eleonora (Oana) Brătianu, Leitner Despina Brătianu, Ana Maria Schaffer, Adina Missirliu și Michele Missirliu, cu toții moștenitori ai marii familii a Brătienilor.
Vila “Florica” s-a împărțit fraților Constantin I.C. (Dinu) Brătianu și Vintilă Brătianu. Oana Brătianu a fost căsătorită cu Dan, unul dintre fiii lui Dinu Brătianu. După moartea Oanei Brătianu, averea acesteia i-a revenit preotului Nicolae Brânzea, președintele Senatului Universității din Pitești și director executiv la Institutul Hurmuzachi.
În această poveste cu moștenitori,  Brânzea s-a dovedit a fi omul potrivit la locul potrivit. Nicolae Brânzea și Eleonora Brătianu  s-au întâlnit în urmă cu nouă ani, pe când Eleonora revenise pentru o perioadă de odihnă la Vila “Florica”. După o vreme, dialogurile s-au înmulțit, mai ales că Eleonora era singură, nu avea moștenitori direcți. Familia Brânzea a invitat-o să-și petreacă sărbătorile împreună, preotul a dus-o în pelerinaj la locurile  sfinte ale creștinătății, iar într-un final, întrucât Eleonora nu avea copii, i-a lăsat toată averea actualului director executiv de la Hurmuzachi.

 
 
  Despăgubiri pentru Vila Florica

Aflată din 2003 în administrarea și finanțarea Consiliului Județean, care i-a dat denumirea de     ”Centrul de Cultură I.C. Brătianu”, Vila Florica     a fost câștigată definitiv în instanță pe la începutul anului 2013, după un lung șir de procese pe care     urmașii familiei Brătianu     l-a     purtat în instanță într-o acțiune de revendicare a întregii proprietăți, cum cum scria ziarul Jurnal de Argeș în mai 2013.
Judecătorii de la Înalta Curte  au stabilit în cele din urmă ca proprietatea să     fie redată familiei, cu drept de     executare silită. În prezent se poartă negocieri între moștenitorii Brătienilor și CJ Argeș pentru a stabili despăgubirile ce revin acestora în urma câștigării procesului. Nicolae Brânzea a declarat pentru ziarul Jurnal de Argeș că la mijloc ”ar putea fi vorba despre câteva milioane de euro”

 
Ce a mai moștenit popa Brânzea
 
Tot presa locală a consemnat că preotul Nicolae Brânzea a rămas cu mai multe proprietăți, printre care 10 ha deja retrocedate în ?ê?£tefănești și alte câteva sute de ha în Năvodari, județul Constanța. Familia Nicolae și Georgeta Brânzea, împreună cu cele două fete ale cuplului, mai moștenește și casa din București a Oanei Brătianu , cu tot cu lucrurile de valoare aflate în ea. Însă pe rol mai sunt și alte procese prin care Eleonora Brătianu a cerut statului român restituirea bunurilor rămase de la Dan Brătianu,  nepotul celebrului Ionel Brătianu.
De altfel, ”Gherila urbană” scria în mai 2011 că ”Se cunoaște faptul că fostul vicar este una dintre cele mai înavuțite fețe bisericești din România, Nicolae Brânzea atrăgând atenția, bunăoară, odată cu donațiile făcute de către moștenitoarea Brătienilor pe numele acestuia, și nu în numele patrimoniului Episcopiei Argeșului și Muscelului”.
Iulia Nueleanu