Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România — Filiala Cluj condamna în termeni categorici atât modul în care s-a desfășurat ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 martie 2016, referitoare la cererea de apărare a reputației formulată de doamna judecător Camelia Bogdan, cât și modul de prezentare al judecătorului respectiv în fața Consiliului.
Reamintim magistraților participanți la această ședință prevederile codului deontologic, ce cuprinde standarde minime ce ar trebui să ghideze activitatea oricărui magistrat.
Art. 20. — (1) Atât în exercitarea atribuțiilor profesionale, cât și în afara acestora magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate.
(2) Magistrații trebuie să apere prestigiul autorității judecătorești și să întărească încrederea publică în integritatea și imparțialitatea acesteia printr-un comportament adecvat în relațiile cu justițiabilii, cu colegii, cu reprezentanții celorlalte organe ale statului, cu întregul corp social.
Art.22 alin.2 (2) Magistrații nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor, cu excepția situației în care această afectează imaginea justiție.
Modul în care membrii CSM au ales să se manifeste în cadrul ședinței față de magistratul audiat a relevat o imagine rușinoasă a unei instituții ce ar fi trebuit să se caracterizeze prin sobrietate, decenta și respect față de corpul magistraților și societate.
CSM și-a făcut o practică frecvența de a trata cu o atitudine de superioritate magistrații care se prezintă în fața Consiliului în susținerea unor cereri în nume personal sau al asociațiilor profesionale, practică incompatibilă cu profesia de judecător sau procuror a membrilor Consiliului.
Această practică a CSM nu doar că intimidează magistrații în cauză, dar îi descurajează și pe alții care vor să ridice o probleme ce să fie supusă dezbaterii în fața Consiliului. Consecința acestui fapt este aceea că probleme din sistem rămân ascunse, periclitând șansa găsirii unor soluții pentru rezolvarea lor.
Membrii CSM trebuie să nu uite că sunt aleși în acel Consiliu de către magistrați și că răspund în fata judecătorilor și procurorilor pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului. Rolul lor primordial, acela de a garanta independența justiției, corespunde unui drept al cetățenilor că vor avea parte de un judecător independent și proces echitabil.
De asemenea, garantarea independenței justiției implica și protejarea acesteia de influențe interne și externe care ar putea periclita actul de judecată.
Frică unora dintre membrii CSM că anumite lucruri vor fi reflectate în presă a arătat o vulnerabilitate a Consiliului în luarea deciziilor, identificând presa ca factor de presiune. Or, deciziile Consiliului, ca și cele ale fiecărui judecător, trebuie să fie pe deplin obiective, distanțate de factori emoționali și protejate de de presiuni interne sau externe.
Mai mult, rolul CSM ar fi să explice public și să corecteze derapajele din presă, atunci când este cazul, tocmai pentru îndeplinirea mandatului de garant al independenței justiției pentru care a fost ales.
Pe de altă parte, nu se poate ignora, nici atitudinea doamnei judecător Camelia Bogdan, care, în susținerea cererilor de recuzare, a formulat insinuări despre presupuse fapte cu privire la care ea însăși susține că nu are dovezi și a reluat acuzații din presă dovedite că nefondate.
Mai mult decât atât, invocându-se o situație particulară dintr-un dosar de către judecătorul care l-a soluționat în fond, este pusă sub semnul întrebării soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin susțineri de genul că această instanță ‘admite căi de atac inadmisibile’. Astfel de afirmații aduc atingere imaginii instanței supreme, periclitând încrederea pe care publicul trebuie să o aibă în vârful ierarhiei jurisdicționale și sunt de neacceptat din partea unui judecător ce pretinde el însuși apărarea independenței justiției.
Îndepărtarea de la normele legale, ce prevăd, pe de o parte, că o cerere de recuzare se susține și se soluționează fără prezența celor vizați, iar pe de alta că instituția abținerii, spre deosebire de cea a recuzării, este personală, la aprecierea celui vizat, a transformat ședința plenului CSM într-un spectacol mediatic care a afectat imaginea justiției în ansamblu.
Asociațiile profesionale semnatare fac un apel la revenirea la valorile specifice profesiei de magistrat și trag un semnal de alarmă cu privire la consecințele tabloidizării excesive a justiției.
Justiția trebuie făcută fără ură și părtinire, discret și eficient, cu respectarea strictă a procedurilor. Justiția se face în sala de judecată și nu în presă ori în spațiul public, în funcție de reacțiile publicului, de multe ori și acestea determinate de diverse manipulări mediatice.
Judecătorul are obligația de rezerva cu privire la cauzele pe care le judeca, indiferent de natură sau importanța lor în ochii presei sau a publicului în general, acesta fiind și motivul pentru care există proceduri ce limitează libertatea de exprimare a presei sub acest aspect.
În acest climat, cauzat de lipsa de reacție a CSM care să aducă lucrurile la normalitate, vocea rațiunii dispare, argumentele nu mai sunt ascultate, iar justiția se transformă în circ mediatic.
Reiterăm, în concluzie, solicitarea adresată atât membrilor sistemului judiciar, cât și reprezentanților media, de a da dovadă de discernământ, obiectivitate și responsabilitate, în scopul respectării valorilor justiției și statului de drept, care, de fapt, presupun respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean care se adresează judecătorului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
