Afacerile ilegale cu lemn au constituit anul trecut o adevarata piatra de moara pentru bugetul statului. Desi aveau in fata fenomene mult mai grele, evaziunea din comertul cu produse petroliere si alcool -reusind- sa ramana si anul trecut la cote impresionante, autoritatile au stabilit faptul ca statul a avut mult de suferit de pe urma -privatizarii- padurilor.
Rezultatul inregistrat in urma comertului autohton cu material lemnos pe tot parcursul anului trecut a fost o paguba de peste 50 miliarde de lei, suma provenita in proportie de 90% numai din impozite si taxe neintrate la buget. Mai mult, potrivit ultimelor rapoarte, directiile de control financiar din cadrul Ministerului de Finante nu au avut posibilitatea evaluarii axacte a cantitatilor de lemn comercializate la negru in economia romaneasca. In urma verificarilor intreprinse, numai Garda Financiara a finalizat 31 de cazuri, pe care le-a inaintat organelor de urmarire penala, si asta in conditiile in care, in majoritatea cazurilor, marea parte a patronilor de firme prinse cu ilegaltati au gasit mereu solutii de a fenta controalele economice prin mutarea cartierelor generale de unde se derulau afacerile.
Rapoartele intocmite de catre Ministerul Finantelor au scos in evidenta faptul ca, in domeniul afacerilor cu lemn, evaziunea este produsul unor retele bine organizate si extinse la nivelul unor mari arii geografice. Un exemplu in acest sens care a intrat in -analiele- Garzii Financiare este cel al gruparii -Pantazi-, denumita astfel dupa numele -mentorului- care gestiona afacerile. Cazul instrumentat a scos la iveala faptul ca bucuresteanul Aurel Pantazi controla comertul cu lemn in judetele Bihor, Cluj, Neamnt, Covasna, Suceava si Bucuresti. Constatarile comisarilor au dus la concluzia ca reteua Pantazi a reusit in scurt timp sa-si aloce monopolul aprovizionarilor cu busteni si cherestea, dar si prelucrarea lemnului, transportul si comercializarea, operatiuni desfasurate numai prin intermediul propriilor societati comerciale. Evaziunea produsa de aceasta grupare se baza in cazul comertului cu lemn pe celebrul procedeu al firmelor-fantoma. In schimb, din cauza ca, potrivit predevederilor legislative in vigoare, achizitiile cu lemn trebuie justificate cu documente, pentru ca lemnul este considerat ca fiind avut public, aprovizionarile erau facute de Pantazi numai de la proprietari cu situatie matertiala precara, obligati conjunctural sa vanda la preturi derizorii. De remarcat este faptul ca aceasta grupare s-a ocupat in principal cu exportul de cherestea, operatiuni care erau alimentate prin intermediul a doua societati comerciale din judetul Arges. In ultimele luni ale anului trecut, gruparea Pantazi a reusit sa dea o gaura bugetului de stat de peste opt miliarde de lei, suma provenita numai din sustragerea de l;a plata taxelor si impozitelor.
O alta zona a tarii -ocupata- cu producerea evaziunii fiscale din comertul cu material lemnos este cea a judetelor din nord-vestul tarii, judetul Arad fiind o adevarata cazemata in acest sens. Potrivit rapoartelor de anul trecut ale Garzii Financiare, comerciantii din aceasta zona au urmarit o strategie comuna de actiune, si anume impiedicarea autoritatilor in desfasurarea controalelor. Acest lucru a dus la neindentificarea reala a volmului total de masa lemnoasa exploatata si comercializata in acelasi timp in aceasta regiune. Controalele au reusit sa acopere 63 de societati comerciale din judetul Arad si 14 firme inregistrare in judetul Maramures. Pe tot parcursul anului 2002, zona a fost controlata de cetateanul italian Marco Pagotto, cel care a folosit pentru toate operatiunile comerciale pe care le-a derulat numai documente false. -Tabloul- a fost completat si de Ion Stancu, un -locotenent- al italianului in afacerile cu lemn, pentru ca nici el nu s-a ferit sa foloseasca documentele de provenienta false.
Interesant este ca toate rapoartele intocmite de comisarii Garzii Financiare au scos la iveala faptul ca toate menevrele financiare identificate au avut un singuir scop: ascunderea surselor de provenienta a lemnului prin folosirea documentelor false, lucru care a dus la concluzia ca marfa comercializata a fost sustrasa din patrimoiul statului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
