Ca procesul de aderare al unei tari la Uniunea Europeana nu este ceva foarte simplu, o stim cu totii. Inca o data insa autoritatile ne avertizeaza ca mai multe sectoare din economia nationala vor avea de suferit din cauza acestui proces, intrucat aderarea la UE nu inseamna numai -lapte si miere-.
-E clar ca pana anul trecut s-a vorbit foarte mult despre beneficiile integrarii. Integrarea in UE este inteleasa ca un fel de integrare cu lapte si miere-, a declarat, ieri, in cadrul unui seminar despre costurile si beneficiile integrarii Romaniei in Uniune, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele. In acelasi timp, acesta a mai precizat ca aderarea nu va aduce, neaparat, ceva pozitiv pentru fiecare cetatean.
Firmele vor avea probleme legate de competitivitate
In opinia lui Scheele, deschiderea pietei romanesti la UE, de la 1 ianuarie 2007, constituie o problema pentru mai multe firme. Potrivit acestuia, tara noastra se poate considera integrata in domenii precum comertul exterior si agricultura, insa mai exista o serie de probleme legate de competitivitate in domenii foarte importante. -Romania trebuie sa se adapteze politicii comerciale comune a UE, ceea ce inseamna, in multe cazuri, un tarif intern mai scazut. Nu sunt convins ca structura romaneasca a comertului exterior se va schimba foarte mult in perioada umatoare si sunt elemente dezavantajoase in domneiul concurentei-, a sublinit oficialul european. Potrivit acestuia, in UE nu exista preturi minime, asa cum se practica in tara noastra, spre exemplu, la energia electrica. Asadar, aceasta practica va trebui eliminata o data cu aderarea la Uniune.
O problema stringenta a Romaniei o constituie, in continuare, sectoarele foarte poluante din industrie, acestea trebuind sa se modernizeze in scurt timp. -Aderarea va limita productia de oteluri. Romania nu poate sa dea ajutor de stat fara a reduce capacitatea neutilizata de productie. Ajutoarele de stat in siderurgie si in alte domenii sunt un mod de a face o alocare de resurse in beneficiul unor sectoare, acolo unde nu este locul cel mai bun-, a precizat Scheele, incurajand totodata autoritatile autohtone, spunand ca problemele aderarii se vor rezolva daca -Romania si romanii sunt pregatiti pentru schimbare-.
Costuri ridicate, mai ales in 2007
Prezent la aceeasi intalnire, negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Leonard Orban, a atras atentia ca anul 2007 va fi perioada cea mai dificila din punct de vedere al costurilor si cheltuielilor integrarii. -Bugetul anului 2007 va ridica cele mai mari probleme. Va trebui sa platim contributiile la bugetele Uniunii, iar fondurile care vor intra nu vor fi fonduri bugetare, ci pe proiecte, pentru o anumita perioada de timp-, a precizat Orban.
Acesta a enumerat, astfel, cheltuielile pe care va trebui sa le faca Romania in perioada imediat urmatoare. Astfel, pentru modernizarea infrastructurii rutiere, dar fara a se lua in calcul si fondurile necesare construirii de drumuri si autostrazi, Romania are nevoie de aproximativ opt miliarde de euro. Totodata, pentru securizarea frontierelor va mai fi nevoie de o investitie de cel putin un miliard de euro. Orban a aratat insa ca investitia de 30 miliarde de euro necesara pentru protectia mediului va fi -acoperita- nu doar din bani de la buget, ci si din alte surse de finantare. Totalizand si tragand linie, negociatorul-sef a prezentat ieri o situatie a costurilor aproximative ale integrarii Romaniei in UE.
Potrivit acestuia, integrarea in Uniune nu inseamna doar banii pe care statul roman ii primeste, ci si fondurile cu care va trebui sa contribuie la bugetul institutiilor europene. -Ne-am ferit sa dam o cifra totala, pentru ca ea nu ar fi relevanta si nu ar exprima exact si fidel tot ceea ce ar putea insemna costuri-, a subliniat Orban. Potrivit acestuia, 44,3 miliarde de euro, suma vehiculata initial pentru a exprima costurile aderarii Romaniei si Bulgariei, nu reflecta decat fondurile pe care cele doua state le vor primi de la UE pe o perioada de sapte ani. -Chiar daca pe hartie suma pe care Uniunea ar datora-o Romaniei si Bulgariei este de 44,3 miliarde de euro, in termeni reali de plati vor fi alte sume alocate-, a explicat Orban.
In afara costurilor implicate de ridicarea nivelului de performanta a operatorilor economici autohtoni, mai exista si alte cheltuieli suplimentare pe care Romania le va suporta cu forta de munca. Acestea sunt determinate de alinierea nivelului de salarizare la cel practicat pe piata europeana a muncii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
