Agricultura romaneasca va inghiti jumatate de miliard de euro in 2007

Fermierii romani trebuie sa foloseasca in 2007 aproape jumatate de miliard de euro, prin implementarea proiectelor SAPARD, altfel banii vor fi pierduti. Pana in prezent, programul SAPARD a inghitit aproximativ 700 de milioane de euro, fondurile fiind accesate prin intermediul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP).

Platile totale efectuate pana in prezent de catre APDRP se ridica la 688,83 milioane de euro. Banii au fost utilizati pentru proiectele de cofinantare contractate prin programul SAPARD, potrivit lui Lazslo Klarik, directorul general al APDRP. Desi programul SAPARD a fost lansat in anul 2000, primele proiecte cu solicitare de finantare au venit doi ani mai tarziu, in 2002. In aceste conditii, din fondurile alocate pentru intervalul 2001-2002, precum si pentru 20% din cele aferente anului 2003, s-au efectuat plati in valoare de aproape 700 de milioane de euro.

Plati de la bugetul de stat

Laszlo Klarik estimeaza ca, pana la sfarsitul anului, institutia pe care o conduce va mai efectua plati care vor reprezenta 20% din fondurile eferente anului 2003. Valoarea fondurilor care vor fi accesate in 2007 va fi de 300-350 de milioane de euro, la acestea adaugandu-se circa 100 de milioane de euro, plati pentru proiectele finantate prin SAPARD-ul romanesc, dupa cum a mai declarat Laszlo Klarick. Daca acesti bani nu vor fi cheltuiti, in conformitate cu acordurile semnate cu Uniunea Europeana, Romania va pierde fondurile destinate proiectelor SAPARD, platile urmand sa fie facute de la bugetul de stat. Astfel ca, in 2007, APDRP trebuie sa distribuie sumele ramase din bugetul alocat programului SAPARD in 2003, precum si suma integrala alocata pentru 2004, respectiv 211,57 milioane de euro. Initial, acordul anual de finantare AFA (Anual Financing Agreement) prevedea ca sumele aferente anului 2003 sa fie cheltuite integral pe parcursul anului in curs, insa Uniunea Europeana a fost de acord cu prelungirea acestui termen pana la finele anului viitor. De asemenea, in 2008, APDRP trebuie sa cheltuiasca integral suma de 1,5 miliarde euro, fonduri aferente alocarilor din toti anii in care s-a desfasurat programul, din care 216,31 milioane de euro pentru 2005 si 256,5 milioane de euro pentru 2006. In caz contrar, si aceste fonduri vor fi pierdute.

SAPARD, inca o strigare

Fermierii care au pierdut trenul SAPARD-ului romanesc vor putea depune cereri de cofinantare incepand cu luna martie a anului viitor, proiectele vizand 27 de masuri, dintre care cinci vor reprezenta continuarea celor mai solicitate masuri prin programele anterioare. Insa, procedurile, negocierea si stabilirea metodologiei vor dura inca alte sase luni, astfel ca, abia la jumatatea anului viitor va putea fi aprobat Planul National de Dezvoltare Rurala, prin intermediul caruia se va putea derula programul de cofinantare prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), cifrat la 500 de milioane de euro.

Descentralizare

Pentru a putea gestiona eficient toate fondurile destinate dezvoltarii agriculturii, MAPDR a initiat o descentralizare a institutiilor pe care le are in subordine, inclusiv a APDRP, dupa cum a declarat si secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Danut Apetrei. -Pentru a face fata acestei provocari, vom realiza o descentralizare la nivelul APDRP astfel, incat filialele locale sa poate primi, evalua si chiar contracta proiecte, pana la pragul unei anumite sume, descentralizarea urmand sa fie finalizata in 6-7 luni-, a adaugat Danut Apetrei.

Amintim ca de curand, consilierul din cadrul Ministerului Agriculturii, Ciprian Alic, a anuntat ca ministerul va elabora un proiect de lege care sa reglementeze cadrul de infiintare si functionare a camerelor agricole. Aceste entitati, gandite dupa tiparul celor care functioneaza in Franta si Austria, vor trebui sa gaseasca surse alternative de finantare, intrucat bugetul de stat va acoperi doar 50% din necesarul de functionare. Consiliile locale urmeaza sa participe cu o parte din fonduri, provenite in special din impozitele pe teren, restul banilor urmand sa vina din serviciile prestate catre beneficiari, precum si din taxele colectate de la acestia.