Regulamentul Uniunii Europene cu privire la protecţia produselor tradiţionale va intra în vigoare abia la 31 martie 2007. Până în prezent, Ministerul Agriculturii doar a identificat aceste produse, numărul lor ajungand la aproximativ 820.
Responsabilitatea privind atestarea produselor agricole tradiţionale revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Procesul se desfăşoară în conformitate cu Ordinul MAPDR 690/2004 pentru aprobarea normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial numărul 938/14.10.2004. Astfel, s-a demarat procesul de identificare a produselor tradiţionale specifice diferitelor regiuni ale Romaniei, proces necesar pentru încurajarea diversificării producţiei alimentare şi pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizări greşite sau falsuri. În plus, consumatorii sunt informaţi privind caracterul specific al produselor pe care le cumpără. Lista acestora se publică în Monitorul Oficial, astfel încat orice producător, distribuitor sau comerciant să fie informat despre produsele tradiţionale.
Regulamentele Consiliului Europei consacră drept produse tradiţionale materiile prime de origine animală, produsele pe bază de carne (fierte, sărate,
afumături), branzeturile, uleiurile şi grăsimile. Totodată sunt incluse în această categorie şi alte produse de origine animală, ca ouă, miere, produse lactate, peşte, moluşte, crustacee, sau fructe, legume, cereale, proaspete sau prelucrate, dar şi berea, băuturile răcoritoare din extracte de plante sau produsele de panificaţie.
Cum te înregistrezi?
Pentru a fi atestat şi înregistrat în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, un produs agricol trebuie să fie fabricat din materii prime tradiţionale şi să fie produs conform unei reţete şi metode de prelucrare tradiţională. Caietul de sarcini, care însoţeşte cererea de certificare, trebuie să conţină cel puţin numele şi descrierea metodei de producţie, inclusiv a naturii şi caracteristicilor materiei prime şi ale ingredientelor utilizate sau a metodei de preparare, cu referire la tradiţionalitatea acesteia.
Cererea de înregistrare a produsului tradiţional, care include şi caietul de sarcini, se depune la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului, în a cărui rază teritorială se realizează produsul. Reprezentanţii DADR, numiţi pentru atribuirea licenţelor de fabricare, verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Dacă există neconformităţi între rezultatele controlului şi datele înscrise în caietul de sarcini, acestea vor fi comunicate solicitantului, care va trebui să depună o nouă cerere de atestare, însoţită de documentaţia completă, conform observaţiilor făcute. Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces verbal care se semnează de reprezentatul constator şi de solicitant sau împuternicitul acestuia. Controlul privind respectarea parametrilor tehnologici, ca durată, temperatură, proprietăţi organoleptice, revine în sarcina reprezentanţilor DADR, în timp ce inspectorii sanitar-veterinari vor verifica parametrii fizico-chimici şi microbiologici ai produsului.
Cererea adresată DADR de agentul economic, care poate fi persoană fizică autorizată să desfăşoare o activitate economică, asociaţie familială, societate
cu răspundere limitată, asociaţie economică ori societate pe acţiuni, trebuie să cuprindă şi datele de identificare ale producătorului, coordonatele de contact, denumirea produsului.
DADR judeţeană va înainta MAPDR o copie a procesului-verbal şi a caietului de sarcini, în baza cărora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, urmand ca ministerul să se pronunţe asupra cererii şi să elibereze, după caz, documentul de certificare. Cererea trebuie transmisă Comisiei Europene, unde înregistrarea va fi supusă unei proceduri de control. Dacă sunt îndeplinite cerinţele, se face o primă publicare în Jurnalul Oficial al CE şi vor fi informaţi cei interesaţi din Uniune pentru observaţii şi obiecţii.
Cu branza-n putină
Pentru certificarea unui produs din categoria brânzeturilor, de exemplu, se specifică denumirea sub care va fi comercializat, cum ar fi Moieciu, Nasal, sau Taga şi originea laptelui, respectiv dacă este de vacă, bivoliţă, capră sau oaie. Trebuie menţionate şi celelalte ingrediente care intră în compoziţia produsului, cum ar fi diverse mirodenii, ca mărar sau chimen. Pentru a proba tradiţionalitatea metodei de preparare, vor fi descrise toate operaţiunile în ordinea desfăşurării lor, inclusiv depozitarea şi conservarea produsului. Astfel, vor fi enumerate procedeele de amestecare, fierbere, fermentare, maturare, tăiere, afumare, adăugare de cheag, ambalare. Va fi precizat şi gramajul. Forma de prezentare poate utiliza un ambalaj de tipul scoarţei de brad sau în putinei. Totodată, produsul poate fi comercializat şi în saramură, vid sau natural.
Un produs nu poate fi atestat dacă se referă la cerinţe de ordin general pentru un ansamblu de produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară specifică.
Sisteme de promovare
În 1992, Uniunea Europeană a creat sistemele Protejarea denumirilor de origine (PDO), Protejarea indicaţiilor geografice (PGI) şi Garantarea specificităţii tradiţionale (GST) pentru promovarea şi protejarea produselor agricole şi alimentare. PDO acoperă termenii folosiţi în descrierea produselor agricole şi alimentare care sunt produse, procesate şi preparate într-o zonă geografică recunoscută, utilizand o tehologie cunoscută. PGI dispune că legăturile geografice trebuie să acopere cel puţin una din fazele de producere, procesare şi preparare. Mai mult, produsul poate beneficia de o bună reputaţie. Prin TSG nu este obligatoriu să se facă referinţă la originea produsului, dar în special trebuie să se facă trimitere asupra caracterului tradiţional, respectiv compoziţia produsului.
Bani pentru promovare
Potrivit MAPDR, produsele tradiţionale ocupă 30-40% din consumul de pe piaţa europeană, fără a include şi consumul local, intern sau regional. Pe fondul orientării către produsele ,,naturale-, se estimează că acest nivel va urca pană la 50-60% din totalul pieţei. Un produs protejat poate garanta producătorului un preţ bun de vanzare, deoarece atestă o calitate deosebită. În plus, UE promovează produsele pe care le protejează.
Pentru acest an, MAPDR a bugetat 35 de milioane de lei pentru promovarea acestei categorii de produse, bani la care se vor adăuga sumele provenite din fondurile europene destinate dezvoltării rurale prin care se doreşte susţinerea producătorilor tradiţionali pentru obţinerea certificării.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
