Deși România este recunoscută pentru calitatea solului și potențialul agricol excelent, modul în care se face agricultura în țara noastră lasă foarte mult de dorit. Mai mult, toate studiile în domeniu arată că, în viitoarele decenii, interesul mondial se va axa din ce în ce mai mult în zonele unde există un sol fertil pentru ca populația planetei să poată fi hrănită într-un ritm accelerat al creșterii demografiei. Suprafața de sol productiv necesar pentru producerea bunurilor și resurselor consumate de populația României este, în prezent, de 2,7 hectare de teren și apă/cap de locuitor, peste ceea ce poate oferi mediul natural al Planetei, relevă Raportul 'Planeta Vie', întocmit de World Wide Fund of Nature (WWF), în parteneriat cu Global Footprint Network. Practic, în România, amprenta ecologică (Ecological Footprint) – indice care măsoară necesarul de sol productiv și apă pentru producerea bunurilor și resurselor consumate de către populație și pentru neutralizarea emisiilor și deșeurilor – depășește valoarea pe care o poate oferi planeta, respectiv 1,8 hectare de teren și apă/cap de locuitor. 'Cauza este dezvoltarea haotică în domeniului construcțiilor din ultimele decenii, dar și exploatarea resurselor: extracția mineralelor, transportul, conversia spațiilor verzi, extinderea construcțiilor, inclusiv în arii protejate, defrișările. Schimbările climatice sunt un efect major al consumului excesiv, prin utilizarea combustibililor fosili ce eliberează în aer cantități uriașe de dioxid de carbon pe care planeta pur și simplu nu le mai poate absorbi (…)', explică WWF România.
Semnale alarmante
Organizația ecologistă a declarat ziua de 20 august 'Earth Overshoot Day' – ziua în care populația de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera într-un an. 'Pentru restul anului 2013 funcționăm în sistem de deficit – adică vom consuma peste ceea ce ne poate da natura, lăsând o planetă mai săracă în resurse pentru noile generații (…) Epuizarea stocurilor și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să colapseze. Impactul consumului excesiv se vede deja, în diverse fenomene: lipsa apei, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, defrișările și fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice', se menționează în documentul citat. Raportul 'Planeta Vie' (Living Planet Report) este întocmit de WWF în parteneriat cu Global Footprint Network la fiecare doi ani. Pentru ediția 2012, cercetarea a fost efectuată pe mai mult de 9.000 de populații animale, aparținând unui număr de 2.688 de specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și pești. Studiul a identificat o pierdere alarmantă a biodiversității în țările cu venituri mici, în timp ce țările dezvoltate trăiesc într-un fals paradis, alimentat de un consum excesiv, care generează emisii semnificative de dioxid de carbon. Următoarea ediție a Raportului este programată pentru septembrie 2014.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
