Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% și o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experții FMI.
FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro și accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacție negativă a populației și politicienilor față de reforme și accesarea de fonduri UE sub așteptări, care au șanse ridicate de realizare; blocarea accesului la piețele financiare, cu șanse mici și efect mediu.
"România are legături comerciale și financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia și Franța formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat", notează FMI într-un raport publicat marți.
Luând în calcul experiența din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgență și ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.
Criza a lăsat "urme adânci" în economia românească, iar creșterea potențială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-și reveni. Experții Fondului estimează o creștere potențială sub 2% până în 2014 și o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absența unor reforme majore, care să aducă în piața muncii mai multe persoane și să atragă investiții.
FMI a revizuit estimarea pentru creșterea potențială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an și de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creșterea potențială s-ar situa la 2,2%, la 2,7% în 2015, 2,9% în 2016 și 3,1% în 2017.
Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuși, trăgând în jos investițiile și consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic.
De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situația financiară a instituțiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgență, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenție pentru susținerea băncilor, dacă deponenții își pierd încrederea în instituțiile individuale de credit.
O reacție negativă a populației și politicienilor față de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creștere, și ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor și investitorilor, precum și volatilitate mai puternică pe piața financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.
În cazul în care piețele financiare nu ar mai împrumuta România, situație cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale și cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fiscală și finanțare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
