Banca Mondiala crediteaza agricultura romaneasca cu 80 milioane de dolari

Din luna noiembrie, producatorii agricoli vor avea acces la un credit in valoare de 80 milioane de dolari de la Banca Mondiala. -Banca Mondiala a acordat acest credit pentru investitii in agricultura si este accesibil tuturor fermierilor. Conditiile sunt foarte avantajoase, daca tinem cont de faptul ca este o perioada de gratie de trei ani, iar banii trebuie returnati in sapte ani dupa aceasta perioada. Si dobanda este destul de mica, undeva in jur de 6%. Agricultura are mare nevoie de acesti bani si cred ca foarte multi fermieri vor apela la credit. Decapitalizarea agricultorilor din ultimii ani nu mai poate continua, iar solutia consta in investitii pe care statul nu mai are posibilitatea sa le faca. Producatorii trebuie sa se obisnuiasca sa apeleze la credite, insa in aceasta directie mai sunt multe lucruri de facut-, declara ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu. Banii au fost obtinuti in luna februarie de ministrul agriculturii. Desi in luna mai Ministerul Finantelor a semnat actele necesare, a intarziat nejustificat selectarea bancii prin care urmeaza sa se deruleze creditul. Abia saptamana trecuta a fost aleasa banca si Cabinetul Nastase si-a dat acordul pentru derularea creditului. In prezent, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor mai deruleaza o serie de proiecte in colaborare cu Banca Mondiala, insa acestea vizeaza cu precadere dezvoltarea rurala.

In 2002, MAAP mizeaza pe fonduri externe si investitii private

Pentru anul viitor, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a obtinut un buget de aproape 11.000 de miliarde, suma care nu acopera nici pe departe necesitatile acestui sector, care, potrivit unor calcule facute de economisti din agricultura, se situeaza undeva aproape de 30.000 miliarde de lei. Obtinerea unor credite exeterne este cu atat mai importanta, cu cat banii de la buget vor fi orientati cu precadere catre sustinerea pe piata interna a unor produse agroalimentare pentru a face fata competitivitatii produselor din import (circa 5.000 miliarde de lei, din care aproape 2.000 miliarde de lei pentru productia vegetala si 3.000 miliarde de lei pentru zootehnie si industrie alimentara) si mai putin catre investitii, intrucat se mizeaza pe atragerea unor fonduri externe si pe investitiile private pentru ca, in conditiile de creditare actuale, agricultorii nu sunt incurajati sa apeleze la banci. Potrivit ministrului Sarbu, exista deja mai multi investitori cu potential financiar deloc de neglijat de a demara afaceri in agricultura si mai ales in zootehnie.

In ultimii ani, investitiile din agricultura au fost practic inexistente fapt ce a condus la prabusirea zootehniei, Romania devenind dependenta de importurile de carne de porc, produs la care nu isi poate asigura necesarul de consum decat in proportie de circa 30%. Pentru limitarea fenomenului, s-au adoptat o serie de acte normative, dar fara o sustinere a producatorilor interni, agricultura si industria alimentara nu au sanse reale de redresare. Nici in sectorul vegetal problemele nu lipsesc. Pentru a-i stimula pe producatorii de grau, Ministerul Agriculturii intentioneaza ca de anul viitor sa acorde o prima de export de 66.7000 lei/tona de grau pentru 150.000 de tone in vederea reechilibrarii balantei comerciale.

Executivul si Legislativul au prioritati diferite

Cu toate ca beneficiaza de sprijinul premierului, ministrul Sarbu si-ar putea insa vedea zadarnicite eforturile de catre Parlament, care treneaza aprobarea unor legi de care are nevoie pentru a aplica masurile de sustinere a producatorilor agricoli si de relansare a sectorului. Legea creditului agricol asteapta de luni bune sa fie votata de Parlament si, chiar daca nu prevede dobanzi subventionate, ar putea rezolva o serie de probleme. Nici Legea exploatatiilor agricole, in baza careia urmeaza sa se acorde subventiile in anul 2002, nu a primit inca girul parlamentarilor, care acum se lupta sa modifice forma initiala a actului propusa de Guvern, in sensul reducerii dimensiunilor minime pe care noile forme asociative ar trebui sa le aiba.

Pana acum, nici insistenta premierului Adrian Nastase si nici cea a ministrului agriculturii, Ilie Sarbu, de adoptare in regim de urgenta a actelor normative de care agricultura are nevoie stringenta, nu i-a determinat pe parlamentari sa acorde atentia cuvenita domeniului de care depinde in cele din urma securitatea alimentara a tarii. In timp ce premierul Adrian Nastase declara de cate ori are ocazia ca agricultura reprezinta sansa de relansare economica a Romaniei, alesii au probleme mai importante de rezolvat. Altfel spus, Executivul si Legislativul nu au aceleasi prioritati, iar Cabinetul Nastase ar putea fi pus in situatia de a nu-si putea realiza Programul de guvernare din cauza lipsei cadrului legal.