Ultimul raport al Curtii de Conturi, inaintat saptamana trecuta Parlamentului, scoate in evidenta, intr-o analiza a activitatii spectrului bancar cu capital de stat din Romania, ca bancile au produs o paguba statului de aproape 250 miliarde de lei.
Principala institutie controlata a fost Banca Nationala a Romaniei, unde in linii generale inspectorii de conturi au evidentiat existenta unor fenomene care au dus in scurt timp la afectarea exactitatii si a realitatii bilanturilor contabile, dar si a conturilor de profit si pierderi.
Astfel, la BNR s-a constatat in primul rand ca nu s-a respectat Legea contabilitatii, adica, cu alte cuvinte, la dorinta controlorilor de a verifica registrele contabile obligatorii, conducerea institutiei a dat din umeri nestiutoare. O prima concluzie foarte trista. Banca Nationala a Romaniei, institutia financiara cea mai respectata din tara, nu avea infiintate si completate Registrul jurnal, Registrul inventar si Cartea mare. In acelasi timp, s-a mai stabilit ca directia de specialitate nu a putut prezenta contabilitatea mijloacelor fixe pe categorii.
Aport in natura ilegal
-In anul 2000, Banca Nationala a Romaniei a participat la capitalul social al SC Transfond SA cu un aport in natura de 22,4 miliarde de lei, reprezentand 33,33% din capitalul social al acesteia-, se arata in raportul Curtii de Conturi. Astfel, in listele mijloacelor fixe aduse ca aport de BNR la Transond au fost cuprinse si mijloace fixe la valoare zero, care au fost achizitionate de banca in sistem leasing pentru care a platit redevente de peste cinci miliarde de lei. Desi pana la data externalizarii operationale a Transfond, mijloacele fixe au fost folosite de BNR pentru desfasurarea activitatii de plati si decontari interbancare, dupa externalizare institutia a platit pana la data controalelor aproape 1,5 miliarde de lei, suma care de fapt trebuia sa fie suportata de Transfond. Mai mult, inspectorii au mai scos la iveala ca in listele mijloacelor fixe aduse ca aport au fost cuprinse si unele care ulterior au fost inchiriate de BNR.
Legile depozitelor de aur si pietre pretioase, incalcate
In stocul de metale pretioase aflat la banci corespondente din strainatate – UBS Zurich – la sfarsitul anului 1999, respectiv 2000, se afla cantitatea de 62,72 kg de aur si 4,61 kg platina, pentru care BNR nu a calculat si inregistrat in contabilitate dobanda aferenta acestor doua depozite. De asemenea, la sucursala municipiului Bucuresti, BNR detine in gestiunile sale pietre pretioase provenite din confiscari ale institutiilor statului, care, potrivit raportului Curtii, au fost evaluate decat o singura data in anul 1995. Potrivit articolului 44 din Legea 101/1998 privind statutul bancii, se stipuleaza ca -BNR efectueaza anual reevaluarea activelor si pasivelor exprimate in aur, argint si alte metale pretioase, DST-uri si monede straine, ca urmare a modificarii valorii sau a cursului in lei al acestora, iar diferentele rezultate se evidentiaza intr-un cont special de reevaluari-.
CE(R)C-ul neregulilor
In perioada februarie – iulie 1997, pentru creditele cu dobanda subventionata acordate persoanelor fizice in vederea construirii, cumpararii, reabilitarii si reparatiilor capitale ale locuintelor proprietate personala, caculul dobanzii s-a efectuat de catre CEC contrar prevederilor art. 20 din Legea locuintei nr. 114/1996, in sensul ca in locul dobanzii practicate pe piata financiar-bancara (BUBOR), s-a practicat soldul mediu al dobanzii amintite la 12 luni ca medie lunara. Acest mod de lucru a dus la incasarea in plus de catre institutie sub forma de subventie de la bugetul de stat a aproape 12,5 miliarde de lei, suma pentru care s-au mai calculat majorari de intarziere de 23,6 miliarde de lei. Actul de control a fost remis procurorului general financiar, care la randul lui l-a inaintat Inspectoratului General de Politie pentru continuarea cercetarilor.
Banca Agricola
La capitolul respectarii prudentialitatii bancare privind plasamentele, Banca Agricola s-a evidentiat cel mai mult in rapoartele Curtii de Conturi. Este nominalizat plasamentul la SC Poiana Cibela SA si la SC Industrialexport (prin cumpararea de actiuni de la SC Asiadonna Import Export). Operatiunea nu a respectat, potrivit raportului, regulile de prudentialitate bancara, fapt care a dus la prejudicierea bancii cu 89,1 miliarde de lei, foloasele nerealizate fiind si ele calculate la un nivel de 105,8 miliarde de lei. Numai in cazul Poiana Cibela, banca a achizitionat obligatiuni in valoare de 39,1 miliarde de lei, in conditiile in care au fost luate drept garantie cladiri sub valoarea plasamentului, precum si un bilet la ordin in alb avalizat de firma care nici nu avea caracter de garantie. Curtea de Conturi considera ca banca a incalcat legile bancare 58/1998 si 78/2000, consecintele fiind cat se poate de grave: imposibilitatea recuperarii plasamentului, care a si fost de altfel acoperit cu titluri de stat preluate de AVAB si implicit de datoria publica a tarii. In acelasi mod, banca a pagubit statul prin achizitionarea de actiuni la Industrialexport la o valoare nominala cu mult mai mare, mai ales ca acestea nici macar nu erau cotate pe piata de capital. Prejudiciul creat bancii prin plasament a fost de 50 miliarde de lei, veniturile care ar fi trebuit sa rezulte fiind si ele calculate la peste 60 miliarde de lei. Pierderile au fost preluate de AVAB.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
