Tot mai multe banci isi exprima peocuparea deosebita pentru viitorul tinerilor din Romania, redusi sub limita saraciei. Unele acorda burse, altele vin cu diverse pachete de finantare a studiilor universitare si postunivesitare, ca sa nu mai vorbim de vernisaje, sponsorizari etc. Desi astfel de initiative sunt laudabile, ramane intrebarea de ce se erijeaza bancile in astfel de roluri? Greu de spus. In primul rand, pentru a castiga capital de imagine. In al doilea rand, atunci cand au posibilitatea sa incheie afaceri cu risc zero cu Banca Nationala, in loc sa crediteze economia reala, le ramane destul timp pentru actiuni caritabile sau filantropice.
BRD Groupe Societe Generale, in schimbul unei depline armonii la nivel inalt cu diversi oficiali romani, si-a innoit in aceasta toamna oferta pentru studenti, prin acordarea a doua tipuri de credite: Creditul 10 – un imprumut pentru nevoi personale adresat studentilor din ultimii doi ani, si Student Plus, destinat finantarii studiilor postuniversitare (master, doctorat). Limita maxima a imprumutului pentru Creditul 10 este de 1.000 de euro – echivalentul in lei, cu o dobanda de 23% pe an, in vreme ce imprumutul Student Plus poate ajunge pana la echivalentul in lei al sumei 12.000 de euro, cu o dobanda de 22% pe an. Programul -Bursa Raiffeisen- isi propune sa sprijine financiar anul acesta zece studenti cu rezultate foarte bune la invatatura, dar si sa le faciliteze acestora angajarea in banca, dupa finalizarea studiilor. Bursele acordate de catre Raiffeisen Bank sunt cuprinse intre 1.000 si 2.500 de euro, iar valoarea totala pentru cei zece studenti este de 15.000 de euro. ABN Amro a premiat 55 de studenti care au participat la programul -Valori europene-, ce inlude cursuri, seminarii interactive si ateliere de lucru.
Riscul ramane apanajul fraierilor
De dorit ar fi ca bancile comerciale sa crediteze economia reala si sa-si ingusteze marjele, adica diferenta intre dobanzile active (credite) si pasive (depozite). Cu alte cuvinte, bancile ar trebui sa-si revizuiasca diferentialul de dobanda, printr-o scadere mai accentuata a dobanzilor practicate pentru creditele acordate in lei, concomitent cu o mentinere a nivelului de remunerare a economiilor populatiei si agentilor economici sub forma de depozite bancare, pe un palier real pozitiv. In orice tara dezvoltata, sistemul bancar asigura o buna parte din resursele financiare dezvoltarii activitatii economice, resurse care, metaforic, reprezinta sangele economiei. La noi, acest sange se coaguleaza in depozitele atrase de Banca Nationala, din pozitia de debitor net fata de bancile comerciale. Oferind o dobanda deosebit de atractiva, de 18,75% – cat este in prezent dobanda de interventie, la care BNR invita bancile sa-si plaseze banii in depozite cu risc zero, banca centrala se vede, cel putin pe termen scurt, cu sacii in caruta, adica reuseste sa-si tina cuvantul in privinta reducerii ratei inflatiei (cea mai ridicata din regiune) la un nivel de 9%, la sfarsitul anului. Ce mai conteaza ca pacientul – economia – este pe moarte (din cauza blocajelor financiare cauzate de arieratele uriase), din moment ce autoritatile se mandresc cu indicatori macroeconomici ca la carte?
Finantare prin arierate, in locul creditelor
Am fost criticati de inalti oficiali europeni pentru modul in care au inteles firmele romanesti sa-si finanteze activitatea, preferand sa nu-si plateasca datoriile, decat sa apeleze la credite bancare. Plaga s-a tot intins, cuprinzand si o parte din sectorul privat. In lipsa impunerii unei discipline financiare, penalitatile nu au reprezentat decat cifre pe hartie.
Adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Onno Simons, a declarat recent ca sistemul bancar este insuficient dezvoltat, desi modelul financiar din Romania se bazeaza mai mult pe acesta decat pe cel de piata. El a dat ca exemplu rata creditului neguvernamental, care a ajuns la doar 16% din PIB, la finalul lui 2003, comparativ cu 30-50% cat a fost in celelalte tari din regiune. Oficiali din BNR au explicat nivelul redus de penetrare a finantarilor din partea sectorului bancar si prin nevoia de prudentialitate, in conditiile mentinerii unor sectoare rigide in economie, care ar fi trebuit restructurate si eficientizate in decurs de atatia ani.
Dar, pana si Banca Nationala s-a saturat de atatea incercari de asanare a economiei prin instrumente specifice de politica monetara, care isi ating usor limitele, efectele benefice fiind doar pe termen scurt. Tocmai de aceea, oficiali din BNR si-au luat, in sfarsit, inima in dinti si au anuntat trecerea la un regim de tintire directa a inflatiei, astfel incat sa poata scapa de presiunile referitoare la sustinerea diverselor obiective macroeconomice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
