Cale libera, din nou, pentru exportul de busteni

Exportul de busteni va fi reluat incepand cu data de 1 mai, cand hotararea de Guvern, aprobata in luna octombrie a anului 2001, prin care acesta era sistat pe o perioada de sase luni, isi inceteaza valabilitatea. Liberalizarea se va face printr-un Ordin al ministrului afacerilor externe, pentru ca acest minister urmeaza sa se ocupe de eliberarea licentelor. Surse din cadrul Departamentului de Comert declara ca o eventuala decizie de mentinere a restrictiilor la exportul de busteni va starni o reactie extrem de dura din partea Uniunii Europene (UE). -Derogarea obtinuta pentru ultimele sase luni a fost obtinuta cu mare greutate, intrucat reprezentantii UE sustin ca problemele pietei interne nu se rezolva cu masuri de aparare comerciala care incalca Acordul European si prevederile aquis-ului comunitar-, spun sursele citate. Viorel Marinescu, director in cadrul Ministerului Agriculturii Alimentatiei si Padurilor (MAAP), Directia de Regim si Inspectie Silvica, declara ca administratiilor silvice le va reveni sarcina de a asigura certificarea corecta a sortimentului, pentru a exista siguranta ca la granita se declara exact sortimentul care este exportat. In plus, la granita vor exista experti in lemn, pentru a confirma daca ce scrie in documente corespunde realitatii. -Aceste verificari au ca scop un control strict al lemnului care iese din tara, in special al celui valoros-, spune Viorel Marinescu.

Cantitatea de lemn care se poate recolta anul acesta ar putea fi suplimentata

In prezent, MAAP lucreaza la nota de fundamentare privind o eventuala hotarare de Guvern, prin care sa fie aprobata recoltarea unei cote suplimentare de masa lemnoasa, pe langa cele 16 milioane de metri cubi prevazute pentru anul acesta. Masura ar fi necesara pentru ca, din cauza doborarilor cauzate de fenomene naturale, ar fi afectata activitatea Regiei Nationale a Padurilor, care avea deja incheiate contracte cu agenti economici pentru volumul de masa lemnoasa afectata. Proiectul de act normativ ar putea conduce la suplimentarea cu inca doua milioane de metri cubi, adica la 18 milioane de metri cubi, atat cat a fost si anul trecut.

La inceputul anului 2001, Executivul a interzis exportul de busteni, in urma numeroaselor proteste ale producatorilor de mobila, care reclamau lipsa materiei prime, dar si ca urmare taierilor necontrolate, ce au avut efecte devastatoare asupra padurilor romanesti. Pentru exploatarea irationala a masei lemnoase plateste acum statul prin Regia Nationala a Padurilor, care isi asuma costurile pentru reimpadurire. Pentru un singur hectar, cheltuielile sunt de circa 80 milioane de lei. Cu toate insistentele Uniunii Europene, care a facut presiuni pentru reluarea exportului de busteni, restrictiile au fost prelungite pe o perioada de inca sase luni. Volumul de masa lemnoasa aprobat pentru recoltare anul acesta este mai mic decat cel de anul trecut cu circa doua milioane de metri cubi. Hotararea de Guvern care stabileste volumul de masa lemnoasa ce poate fi recoltata in anul 2002 poate fi modificata pe parcursul anului, daca se considera ca acest lucru este necesar. Actul normativ aprobat in octombrie 2001 de Executiv prevede, pentru anul 2002, recoltarea unui volum maxim de masa lemnoasa pe picior de 16 milioane metri cubi, fata de circa 18 miloane metri cubi, anul trecut. Diferenta a fost explicata prin faptul ca a fost sistat eportul de busteni. In plus, s-a avut in vedere protejarea resurselor.

Din proprietatea publica a statului se taie circa 14 milioane de metri cubi

Din cele 16 milioane de metri cubi, 14,2 milioane vor fi taiate din proprietatea publica a statului, administrata de Regia Nationala a Padurilor, 0,5 milioane metri cubi din padurile proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, 0,6 milioane metri cubi din padurile proprietate privata a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat , 0,7 milioane metri cubi din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national.

Cele 14,2 milioane metri cubi aprobate pentru recoltare, in anul 2002, din padurile proprietate publica a statului aflate in administrarea Regiei Nationale a Padurilor va avea urmatoarele destinatii: 10,4 milioane metri cubi pentru agentii economici cu activitate de exploatare forestiera si prelucrare a lemnului, un milion metri cubi pentru agentii economici care construiesc drumuri forestiere in bazine forestiere inaccesibile in contrapartida cu masa lemnoasa pe picior, 0,3 milioane metri cubi pentru nevoi proprii ale Regiei Nationale a Padurilor (organizarea de impaduriri, instalatii vanatoresti si piscicole, reparatii curente la sedii de ocoale si cantoane silvice, imprejmuiri de plantatii forestiere, investitii, precum si pentru realizarea productiei de impletituri, 2,5 milioane de metri cubi pentru aprovizionarea de catre Regia Nationala a Padurilor a populatiei din mediul rural cu lemn de foc si lemn de constructii, provenind din: taierile de ingrijire a arboretelor tinere, igienizarea padurilor, taierile de produse accidentale dispersate, precum si materialul lemnos de mici dimensiuni, rezultat in urma taierilor in crang si a celor de substituiri si refaceri.

Proprietarii de paduri sunt ajutati la impaduriri, in caz de calamitati, de catre stat

Din cantitatea de 14,2 milioane metri cubi, 10% din valorarea masei lemnoase vandute pe picior, vor fi destinate alimentarii fondului extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, iar 1% se va folosi la alimentarea fondului pentru mediu.

Strategia MAAP de dezvoltare a silviculturii vizeaza, in principal, intarirea capacitatii institutionale a Departamentului Padurilor, crearea Directiei pentru Managementul Padurilor private in MAAP si transformarea ocoalelor de regim silvic, in vederea asigurarii gospodaririi in regim silvic a padurilor private. Totodata, proprietarii de paduri vor fi sprijiniti cu bani de la bugetul de stat pentru refacerea padurilor afectate de calamitati. Tot cu fonduri de la bugetul de stat, dar si din bugetul Regiei Nationale a Padurilor, se vor construi noi drumuri forestiere si vor fi refacute drumuri si cai ferate forestiere calamitate. Pentru proprietarii privati de paduri, din bugetul MAAP se vor aloca 42 miliarde de lei. Monitorizarea la nivel national a mentinerii integritatii fondului forestier si impadurirea terenurilor degradate din afara fondului forestier, scoase din circuitul agricol si preluate de fondul forestier, se vor face cu bani de la RNP, respectiv, de la bugetul de stat. Cu fonduri exclusiv de la bugetul de stat vor fi finantate actiunile de informare a proprietarilor de padure privind gestionarea durabila a padurilor, programul de constientizare publica privind ariile protejate si programul de constientizare publica privind gestionarea durabila a padurilor.