Daca v-ati gandit vreodata ca dobanzile de 70% la credite au devenit istorie, v-ati inselat. Cardurile de credit, invesmantate in haine de sarbatoare, pot ascunde o multime de surprize neplacute, de la dobanzile penalizatoare de 45%-70% pana la excluderea posesorului unui astfel de card din randul clientilor considerati eligibili pentru contractarea unui credit ipotecar. Alt dezavantaj major ar fi suma relativ mica ce poate fi imprumutata pe card, la un nivel de dobanda mai mare decat in cazul creditelor de consum. In prag de Sarbatori si in goana dupa clienti, bancile extind perioada de gratie pentru care nu percep dobanda si acorda discount-uri de cateva procente pentru cumparaturile platite direct cu cardul la comercianti. Problemele incep sa curga dupa ce au fost cheltuiti peste jumatate din banii imprumutati, deoarece procentul restituit lunar bancii nu reprezinta decat dobanda si comisioanele care trebuie achitate, si nicidecum rambursarea propriu-zisa a creditului.
De Sarbatori, pe fondul apetitului crescut al romanilor pentru cumparaturi, bancile comerciale se intrec in oferte privind cardurile de credit. Aceste carduri permit clientului accesul facil la o linie de finantare, ofera cu generozitate o perioada de gratie de pana la 50 de zile, in care nu percep dobanda, si impun restituirea lunara a circa 10-20% din suma cheltuita. Care sunt dezavantajele unui astfel de card atasat unui imprumut de tip revolving?
Pe dinafara-i vopsit gardul…
Cardurile de credit sunt deosebit de atractive, fiind practic imprumuturi acordate fara prea multe formalitati, in unele cazuri chiar fara garantii suplimentare, si permit clientului accesul imediat la fonduri, in unele cazuri pe o perioada nedeterminata. Dar, aceste instrumente de plata ascund multe neajunsuri, din care cel care pierde este, evident, clientul. Dobanzile la banii imprumutati in cazul utilizarii cardului de credit in limitele contractuale variaza, in functie de banca, intre 26% si 35%, adica, cu cateva puncte procentuale peste dobanzile practicate la imprumuturile clasice. Nivelul de dobanda difera si in functie de operatiuni. De exemplu, dobanda practicata in cazul retragerii de numerar de la bancomate este cu 1-2 puncte procentuale mai mare decat in cazul platii directe cu cardul la comercianti.
Dar, bineinteles, dobanda nu este intotdeauna un element descurajant, mai ales in cazul celor care doresc acces imediat la niste fonduri suplimentare salariului. O problema mai delicata este dobanda penalizatoare, aplicata in cazul intarzierii la rambursarea sumei minime prevazute in contract. De exemplu, Finansbank practica o dobanda penalizatoare pentru neachitarea la termen a sumei datorate bancii de 70% pe an, Raiffeisen Bank – 45%, Banc Post – 3% peste dobanda uzuala, BCR – 5% din suma restanta, Romanian International Bank (RIB) si Banca Romaneasca – 32% pe an pentru lei si 13,5% pentru dolari. Ce-i drept, vorbim de dobanzi penalizatoare, adica de incalcarea clauzelor contractuale convenite de client cu banca, adica de intarzierea la plata a sumelor datorate.
O lista lunga de taxe si comisioane
Specificul liniilor de finantare de tip revolving consta in permisiunea de a cheltui banii pe parcursul reintregirii sumei. Insa, o alta inventie este perioada considerata de rambursare, stabilita unilateral de catre banca. Mai exact, desi te-ai hotarat sa restitui banii, daca ai nimerit intr-o alta perioada, risti ca suma restituita sa fie considerata o extindere a liniei de creditare. Evident ca datoria ramane la fel de mare, dar ai dreptul sa te imprumuti, din banii tai, cu dobanda.
Impresionanta este lista lunga a taxelor si comisioanelor: de gestiune a contului (de obicei 1%); de eliberare de numerar de la bancomat (intre 0,2% si 1% plus un comision fix, de cateva zeci de mii de lei); comision pentru tranzactii efectuate la comercianti (de obicei, sunt incurajate platile electronice, in Romania, dar sunt taxate tranzactiile efectuate in strainatate).
Atentie la gradul de indatorare!
Daca doriti sa demarati, in perioada urmatoare, planuri de finantare a unor proiecte de investitii mai mari, de genul casa sau masina, poate ar fi intelept sa reconsiderati accesul facil la un card de credit. Orice institutie de credit, in momentul in care analizeaza o cerere de creditare, scade din venituri suma pe care o aveti de restituit lunar pe cardul de credit si va lua in considerare limita maxima. De exemplu, daca aveti un card de credit cu o limita de 35 milioane de lei, cu obligativitatea de a restitui lunar 10% din suma, orice banca va scadea din veniturile nete 3,5 milioane de lei. Aceasta situatie poate da serios peste cap planurile de finantare, in conditiile in care normele BNR impun conditii restrictive la acordarea creditelor ipotecare (rata lunara nu trebuie sa depaseasca 35% din veniturile nete disponibile).
Tributul platit bancii
Practic, o data devenit client al bancii, este foarte greu sa mai scapi din sistem, pentru ca un astfel de card de credit este foarte greu de acoperit. -Am primit, in urma cu trei ani, de la firma la care lucram, un card de credit cu o limita de creditare de circa 1.000 de dolari. Desi mi-am propus in nenumarate randuri sa-l completez si sa scap de el, practic nu am reusit niciodata. Am platit dobanzi si comisioane in fiecare luna, de m-am saturat. Practic, banca s-a abonat la salariul meu-, ne-a declarat un fericit posesor de card de credit.
Asadar, o politica interesanta de promovare a cardurilor de credit este includerea acestora in pachetul salarial al angajatilor companiilor mari. Cu alte cuvinte, un angajat se trezeste automat in posesia unui astfel de instrument de plata. Exceptie fac numai cei care formuleaza in scris o cerere prin care-si exprima dezacordul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
