CNVM preia controlul asupra preturilor actiunilor reziduale

Pentru a stabili valoarea actiunilor la societatile ce urmeaza sa fie delistate de pe piata bursiera, emitentii trebuie sa ceara aprobarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Printr-un pachet de masuri speciale, lansat recent, Comisia reglementeaza modalitatea de calcul al preturilor actiunilor la acele companii listate pe piata de capital care urmeaza sa devina societati de tip inchis (delistate). Actionarii care detin peste 90% din capitalul social al unei societati sunt obligati, potrivit unei legi noi aparute in cursul lunii aprilie, sa lanseze o oferta publica prin care sa achizitioneze restul ramas pana la 100% si sa transforme societatea intr-una de tip inchis, retragand-o de la tranzactionare (pe Bursa de Valori sau pe Rasdaq). Aceasta prevedere mai avea nevoie de o reglementare metodologica – cea emisa zilele trecute de catre CNVM – prin care sa se calculeze pretul actiunilor reziduale ce urmeaza a fi ofertate public. Noul regulament a avut, insa, ca prim efect, scaderea unor preturi din aceasta categorie si, implicit, reaprinderea conflictelor de interese intre actionarii minoritari si cei majoritari ai societatilor vizate. Inca din primele zile, dupa anuntarea masurii luate de CNVM, in randurile actionarilor catorva companii cu detineri de peste 90% (printre care Dacia si Raiffeisen) s-a instaurat panica, iar speculatorii au vandut pachete masive de actiuni.

Avand in vedere ca delistarea si transformarea unei companii in societate de tip inchis prezinta mai multe dezavantaje, brokerii nu-si pot explica de ce a fost nevoie sa apara o lege prin care societatile cu detineri de peste 90% sunt obligate sa paraseasca platformele de tranzactionare.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis, recent, un pachet de masuri speciale prin care reglementeaza modalitatea de calcul al preturilor actiunilor la acele companii listate pe piata de capital care urmeaza sa devina societati de tip inchis (delistate).

In aprilie 2002 a aparut o lege noua, potrivit careia actionarii care detin peste 90% din capitalul social al unei societati sunt obligati sa lanseze o oferta publica prin care sa achizitioneze restul ramas pana la 100% si sa transforme societatea intr-una de tip inchis, retragand-o de la tranzactionare (pe Bursa de Valori sau pe Rasdaq). Aceasta prevedere mai avea nevoie de o reglementare metodologica prin care sa se calculeze pretul actiunilor reziduale ce urmeaza a fi ofertate public, reglementare pe care CNVM a emis-o marti.

Au fost stabilite, astfel, trei grile de calcul, in functie de evolutia achizitiilor anterioare care au condus la detinerea pachetului de peste 90%: – numai prin cumpararea de actiuni de la FPS (sau APAPS), cu respectarea contractului de privatizare; – de la FPS (APAPS) si de pe piata de capital (prin alte oferte); – numai prin oferte publice succesive, la BVB sau Rasdaq. Pentru fiecare caz, valoarea actiunii reziduale se stabileste in functie de pretul mediu din ultimul an si de raportul unei societati evaluatoare membra ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania). In fine, dupa respectivele calcule se stabileste o valoare-etalon a actiunii reziduale, dar -aprobarea finala a pretului va apartine CNVM-, a declarat Paul Miclaus, membru al Comisiei.

Se ascute conflictul dintre actionarii minoritari si cei majoritari

Noua reglementare a CNVM a avut insa un efect contrar scopului initial: diversitatea variantelor de calcul poate conduce la preturi diferite pentru una si aceeasi actiune, astfel ca interesele actionarilor minoritari raman in conflict cu ale majoritarilor: varianta din care rezulta un pret mai mic avantajeaza actionarul majoritar, care achizitioneaza mai ieftin restul de pana la 100%, in timp ce varianta prin care se stabileste un pret maxim va fi in favoarea -minoritarilor-, care pot obtine mai mult pentru acelasi pachet detinut.

Pe de alta parte, prima varianta costa societatea mai mult (avantaj – actionarul minoritar, care participa cu mai putin la -pierdere-), in timp ce varianta de evaluare prin care se stabileste un pret mare avantajeaza actionarul majoritar, fiind mai ieftina. In aceasta lupta a intereselor, CNVM nu va juca rolul unui arbitru, ci va fi nevoita sa acorde intaietate doar uneia dintre parti, in functie de metodele aplicate la calculul valorii actiunilor.

Avantajele si dezavantajele -inchiderii-

Dupa o perioada in care compania nu se mai afla in atentia potentialilor investitori (mai precis, dupa retragerea de pe piata bursiera), detinatorul unui pachet de actiuni la o societate de tip inchis va gasi mult mai greu un cumparator, in cazul cand ar dori sa-si valorifice titlurile. In plus, actionarii minoritari ai acestor societati nu se mai pot plange vreunei institutii, atunci cand li se incalca drepturile consfintite prin regulamentele pietei bursiere. Societatile cotate pe piata bursiera au posibilitatea de a atrage mai multe surse de finantare si cunoasterea pretului corect al actiunii, pe cand in cazul societatilor de tip inchis valoarea actiunii este mai dificil de determinat.

Din aceste motive, brokerii nu-si pot explica de ce a fost nevoie sa apara o lege prin care societatile cu detineri de peste 90% sunt obligate sa se transforme in societati de tip inchis si sa paraseasca platformele de tranzactionare.