La aproape un an de la valul de extindere a Uniunii Europene de la 1 mai 2004, cele 10 noi state membre depun eforturi pentru a aplica legislatia comunitara in domeniul muncii, dar conditiile de lucru in intreprinderi raman mult inferioare celor din Europa celor 15.
-Capacitatea de raspuns la schimbare este foarte puternica dar, in acelasi timp, aceasta adaptare a condus la excese si la derive extreme-, a estimat Francois Eyraud de la Biroul International al Muncii (BIM), in cursul unei conferinte organizate la Bruxelles, in colaborare cu Comisia Europeana.
In practica, firmele din noile state membre au dificultati in a aplica directivele UE si a se apropia de normele internationale in domeniul muncii, rezuma Daniel Vaughan-Whitehead, coordonatorul lucrarii intitulate -Diversitate si convergenta in noile state membre ale UE-. In 2003, in aproape toate cele 10 state care au aderat un an mai tarziu, timpul de munca era superior mediei din UE – 15-41,4 ore saptamanal – pe primele locuri aflandu-se Letonia, Polonia si Cehia.
Intre timp, recurgerea la slujbele cu timp partial a devenit moneda curenta. Aproape inexistente in anii 1990, acestea formeaza in prezent in jurul a 10 la suta din totalul contractelor de munca, fata de 11 la suta in UE inainte de extindere, dar, contrar a ceea ce se intampla in Occident, in aceste tari programul redus nu este un mijloc de a impaca viata de familie cu munca.
Munca independenta
Cel mai puternic a explodat insa munca independenta, multi patroni cerandu-le salariatiilor sa adopte statutul de lucrator independent pentru a scapa de cotizatiile sociale. Multa ingrijorare produce si faptul ca legislatiile in materie de riscuri pentru sanatate si de securitate a muncii sunt putin aplicate, iar efectele demografice sunt deja vizibile.
Cresterea varstei la care femeile se decid sa aiba primul copil este semnificativa din acest punct de vedere. In Polonia, de pilda, studiul a aratat ca multe femei au amanat cu 10 ani acest moment, din teama pierderii locului de munca.
Ore suplimentare neplatite
In plus, orele suplimentare sunt rareori platite. In Polonia, 70 la suta dintre salariati nu primesc nici o remuneratie pentru munca suplimentara. Cehia pare a avea situatia cea mai buna din acest punct de vedere, numai 48,5 la suta dintre salariati nefiind platiti pentru munca desfasurata peste program. Cel mai grav este insa ca muncitorii nu au de ales. Intr-un context dominat de somaj de lunga durata si de salarii scazute, -prioritatea lor este sa-si pastreze locurile de munca, indiferent de conditii, de unde rezulta un raport de forta in favoarea angajatorilor-, explica Daniel Vaughan-Whitehead. Pentru autorii studiului, singura sansa de ameliorare a conditiilor de munca depinde de -consolidarea semnificativa a dialogului social-.
Unele elemente lasa sa se presupuna un inceput de convergenta cu -vechea Europa-, precum durata muncii, care a inceput sa descreasca in Cehia si Ungaria, de pilda. Cu toate acestea, este inca prea devreme pentru a spune daca aceste practici vor evolua catre intarirea protectiei sociale sau daca ele traduc, dimpotriva, alegeri de natura ideologica, ale unei economii mai liberale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
