Conflictul dintre actionarii minoritari si cei majoritari, pe cale sa reinceapa

Proiectul noii Legi a valorilor mobiliare, trimis recent spre dezbatere Parlamentului, este pe cale de a incinge din nou spiritele intre actionarii minoritari si cei majoritari. Asociatia Actionarilor din Romania (AAR) se teme ca, in perioada urmatoare, Consiliul Investitorilor Straini (CIS) va face din nou demersuri pentru a bloca masurile de protectie a actionarilor minoritari pe care viitorul act normativ le include. -Desi dezbaterile pentru elaborarea proiectului noii Legi au fost deschise, acesta fiind publicat chiar pe site-ul CNVM de pe Internet, Consiliul Investitorilor Straini a refuzat sa faca parte din grupul de lucru constituit in acest sens. Probabil vor sa vina, la fel ca si in trecut, abia la sfarsit, pentru a bloca totul, pe motiv ca nu au fost consultati. Nu am avut ocazia sa discutam fata in fata. Poate ca ei doresc un alt cadru de discutii-, a declarat directorul executiv al Asociatiei Actionarilor din Romania, Gratiela Iordache.

Presedintele SIF Muntenia, unul dintre actionarii minoritari cu cele mai numeroase participatii in tara, Ioan Cuzman, apreciaza ca influenta Consiliului Investitorilor Straini, care sustine interesele actionarilor majoritari asupra autoritatilor romane, este semnificativa. -Acum, politica Guvernului este ?çtotul pentru investitorul strain, numai el ne poate salvaČ. Investitorii straini nu sunt insa singurii finantatori ai economiei, iar cat timp nu exista protectie pentru toti, investitiile in Romania devin riscante-, precizeaza Cuzman.

In momentul de fata, investitorii minoritari vor ca legislatiei in vigoare sa-i fie aduse mai multe amendamente, pentru a fi protejati in fata unor eventuale decizii abuzive ale actionarilor majoritari. Pana acum, au avut loc nenumarate astfel de abuzuri, iar calea de atac in Justitie nu a rezolvat intotdeauna lucrurilor, datorita carentelor legislative. Tonul a fost dat in 1997 chiar de stat, care, in calitate de actionar majoritar, a majorat abuziv capitalul social la Oltchim Ramnicu Valcea, obtinand actiuni noi, la o valoare de trei ori mai mica decat pretul de piata, si neacordand drept de preemptiune si celorlalti actionari. Un caz si mai spectaculos a avut loc anul acesta, la Oil Terminal, unde acelasi actionar majoritar (statul) a votat in AGA scoaterea din patrimoniul companiei a unor active care reprezentau aproape 80% din intreaga capacitate. Exproprierea s-a facut fara ca statul sa acorde vreo compensatie celorlalti actionari si ignorand prevederile legale care interzic luarea de decizii de catre actionarul majoritar impotriva intereselor companiei. Cazul se afla intr-o faza incipienta la Tribunal.

Un nou prilej de abuzuri pentru actionarii majoritari a fost oferit de Ordonanta de Urgenta 88/1997, care a permis chiriasilor sa poata cumpara spatiile din proprietatea companiilor de stat cu plata in transe, la o dobanda de numai 30% pe an, intr-un moment in care dobanzile la imprumuturile interbancare aveau trei cifre. In acest fel s-au vandut peste 2.000 de proprietati, in special lanturi de magazine din proprietatea statului. Desi unul dintre actionarii minoritari a contestat constitutionalitatea actului normativ, Justitia nu i-a dat castig de cauza. Cele mai multe abuzuri au imbracat forma majorarii de capital social, dupa o formula invechita, in conditiile in care, de la ultimele reevaluari de active si pana in prezent, inflatia a trecut de 1.800%. Cele mai ridicole exemple sunt majorarile prin aport in natura, adesea facute la companii industriale cu bunuri personale de tipul animalelor. La SAO Oradea si Marcom Baia Mare, actionarul majoritar a decis majorarea capitalului in natura, fara a reevalua mai intai activele companiilor, desi inflatia ajunsese la 1.200% de la ultima reevaluare. In acest mod, pachetul minoritar detinut de SIF Banat Crisana s-a injumatatit. La fel a patit si SIF Oltenia anul trecut, cand actionarul majoritar de la Romcab Targu Mures a majorat capitalul in natura, aducand cateva computere, doua masini si doua dubite.

Cazul dividendelor declarate, dar care sunt platite doar conducerii companiilor si angajatilor, nu si actionarilor minoritari, sunt si mai frecvente, sute de procese aflandu-se pe rolul instantelor in prezent. Alt tip de abuzuri este acela in care actionarii majoritari influenteaza Consiliul de Administratie sa realizeze tranzactii cu companii detinute sau controlate de acestia, cu scopul de a transfera profitul companiei catre ei insisi. La Amep Tecuci, actionarul majoritar, Pol-Am Pack, a decis achizitionarea de tabla tot prin Pol-Am Pack, la preturi mai mari cu 15% decat cele din piata. Si celebrii -Fierari Veseli- de la Tepro Iasi au reusit sa deruleze intreaga activitate de import-export a companiei, prin intermediul mai multor companii din Cehia, pe care le controlau. Directorul Alimentarei Cluj a vandut sotiei una dintre cladiri in rate, inchiriind apoi acelasi imobil la o valoare mai mare decat rata.