In primii trei ani dupa integrare, Romania ar putea inregistra intrari nete de fonduri de peste 6,3 miliarde de euro, potrivit unui studiu de impact al Institutului European din Romania, care evalueaza costurile si beneficiile aderarii Romaniei la UE. Angajamentele Uniunii pentru perioada 2007-2009 depasesc 11,2 miliarde de euro, insa cofinantarile si contributia Romaniei la bugetul UE se ridica la 7,4 miliarde de euro. Europenii vor sa diminueze ingrijorarile romanilor cu privire la costurile integrarii, subliniind ca beneficiile nu pot fi reduse la o cifra.
In anul 2007, fluxul net este estimat la peste 1,5 miliarde de euro (fata de 800 milioane de euro in anul 2006), iar pentru anii 2008-2009, balanta neta este de 2,2 miliarde de euro, respectiv 2,5 miliarde de euro. Balanta neta a transferurilor financiare este calculata ca diferenta intre platile propuse de UE prin pachetul financiar si contributia Romaniei la bugetul comunitar. Autorii studiului apreciaza ca aceste valori pot suferi modificari in urma negocierilor in vederea adoptarii documentului de pozitie comuna sau in functie de politica UE cu privire la fondurile structurale.
7,4 miliarde de euro, contributia Romaniei
Potrivit angajamentelor asumate, Romania va fi obligata, in perioada 2007-2009, la un efort bugetar de 7,4 miliarde de euro. Efortul bugetar al Romaniei este determinat pe baza principiilor de cofinantare si in functie de contributia Romaniei la bugetul Uniunii, suma calculata prin aplicarea unui procent de 1,14% la PIB prognozat pentru anii 2007-2009. Pachetul financiar pentru Romania cuprinde angajamente in valoare totala de peste 11,2 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro in 2007, 3,9 miliarde de euro in 2008 si 4,4 miliarde de euro in 2009. Autorii studiului atrag atentia ca aceste cifre reprezinta prognoze in functie de tendinte si scenarii posibile.
Banii comunitari vor fi greu de absorbit
Capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale depinde de prezentarea unor proiecte eligibile, de functionalitatea institutiilor si a procedurilor de management si control al fondurilor, dar nu in ultimul rand de cofinantare de la bugetul de stat, bugetele locale sau din surse private.
Romania este expusa mai multor riscuri in privinta capacitatii de absorbtie a fondurilor europene atat in faza de preaderare, cat si dupa 2007, daca nu va avea mecanismele necesare asigurarii transferurilor de fonduri de la Uniunea Europeana pana la ultimul beneficiar. Marele risc se refera la eventuala incapacitate a beneficiarilor de a folosi banii europeni. Daca primul impas – al documentatiei incomplete – este mai usor de depasit, fazele de organizare a licitatiilor, de selectare a proiectelor si de implementare efectiva a contractelor prezinta un grad ridicat de risc. Comisia, prin misiunea de audit, poate cere banii inapoi daca expertii europeni constata neindeplinirea sau indepartarea de la obiectivele initiale ale proiectului cofinantat.
Costuri superioare beneficiilor in unele sectoare
Una dintre concluziile studiului arata ca anumite sectoare, cum ar fi protectia mediului inconjurator sau utilitatile publice, pot fi afectate, pe termen scurt si mediu, de costuri superioare beneficiilor. O alta concluzie ar fi ca integrarea Romaniei in UE in anul 2007 poate genera costuri mai mari decat o integrare intarziata, in perioada de preaderare si in primii doi-trei ani dupa integrare in anumite sectoare de activitate. Unul dintre principalele avantaje ale integrarii rapide este dat de gradul de deschidere al economiei catre restul lumii (ponderea sumei exporturilor si importurilor de bunuri si servicii in PIB). Un grad mare de deschidere are efecte pozitive: impulsioneaza investitiile straine, creste capacitatea de acoperire a necesarului de finantare externa a deficitelor interne, se mareste productivitatea muncii – ca urmare a transferurilor de tehnologie si de fonduri structurale si a presiunii competitive crescute din partea pietei unice europene.
Scepticism sau incredere oarba?
Printre beneficiile integrarii se numara, in primul rand, adoptarea si implementarea aquis-ului comunitar. De exemplu, un efect pozitiv pe care romanii il resimt deja este majorarea plafonului Fondului de Garantare a depozitelor in sistemul bancar pana la echivalentul in lei a 6.000 de euro.
Profesorul Jacques Pelkmans de la College of Europe considera ca dezbaterile publice pe tema integrarii sunt incomplete, opiniile cetatenilor din tarile candidate situandu-se la doua poluri opuse. Unii dintre ei considera integrarea ca pe un fel de mana cereasca aducatoare de bunastare tuturor romanilor, in vreme ce altii privesc acest proces cu scepticism, considerand ca beneficiile vor fi numai de partea elitei societatii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
