Criza recenta declansata la societatea de asigurari ASTRA ridica serioase semne de intrebare si in legatura cu supravegherea pietei romanesti a asigurarilor. Reprezentantii companiilor de profil din tara considera ca situatia nedorita in care a ajuns ASTRA ar trebui sa traga un semnal de alarma asupra necesitatii intaririi reale a supravegherii asiguratorilor romani. Faptul ca in aceasta privinta exista inca multe carente reiese destul de clar, in conditiile in care nimeni nu s-a sesizat atunci cand una dintre cele mai mari societati de asigurari din tara a -aruncat- banii asiguratilor intr-o banca plina de probleme (Banca Romana de Scont), prin plasamente pe care, in prezent, nu le mai poate recupera. Suma totala plasata de ASTRA la Banca Romana de Scont si Banca de Investitii si Dezvoltare nu este cunoscuta cu exactitate nici de conducerea societatii, vicepresedintele Consiliului de Administratie, Gheorghe Bobin, prezentand mai multe variante, in cardul unei conferinte de presa. Ultimele date rezultate in urma cercetarilor estimeaza suma totala la 17,8 milioane de dolari.
Comisie pentru urmarirea plasamentelor facute de asiguratori
La fel ca in sistemul bancar, unde exista o institutie abilitata cu supravegherea bancilor, pentru a proteja interesele deponentilor, si piata asigurarilor are un organism responsabil cu supravegherea. Este vorba despre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), cea care a preluat atributiile fostului Oficiu de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare (OSAAR), iesind din subordinea Ministerului Finantelor si dobandind puteri sporite prin Legea nr. 32/2000. -Pentru a proteja banii asiguratilor, in atributiile Comisiei intra si urmarirea plasamentelor facute de societatile de asigurari din tara. De altfel, exista cerinte legate de plasarea banilor atrasi la mai multe banci, precum si cerinte privind soliditatea bancilor la care asiguratorii pot face plasamente. Cu alte cuvinte, CSA trebuie sa se asigura ca banii asiguratilor nu sunt incredintati unei singure banci si nici unor institutii bancare nesigure-, ne-a declarat vicepresedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare – Reasigurare din Romania (UNSAR), dl Dumitru Badea, dansul fiind, totodata, presedintele societatii Sara Merkur si profesor la Academia de Studii Economice. In opinia sa, ceea ce s-a intamplat la ASTRA, si anume pierderea unei importante sume de bani la o banca ce nu s-a ferit sa umble dupa bunul plac in conturile clientilor, ar trebui sa constituie un avertisment pentru toti asiguratorii, in sensul unei mai mari prudente in efectuarea plasamentelor, dar si pentru intarirea supravegherii pietei.
Numita de mai putin de un an de Parlament, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor s-a ocupat, in ultima vreme, cu precadere de elaborarea normelor de aplicare a noii Legi a asigurarilor (Legea nr. 32/2000), in absenta carora piata nu putea functiona normal. -In perioada urmatoare, Comisia ar trebui sa se concentreze pe intarirea activitatii de supraveghere-, apreciaza Viorel Vasilascu, director in cadrul companiei Interamerican.
Probleme pentru ASTRA in campania RCA
Cat priveste impactul pe care criza ASTRA l-ar putea avea asupra increderii asiguratilor in societatile romanesti de profil, parerile sunt impartite. -Nu cred ca aceasta situatie nedorita va avea impact asupra tuturor asiguratilor din tara, dar, cu siguranta, va influenta increderea asiguratilor ASTRA, in special daca societatea va intampina dificultati in acordarea despagubirilor-, apreciaza presedintele ARDAF, Steluta Racolta. De aceeasi parere este si directorul Interamerican, Viorel Vasilascu, el considerand, insa, ca aceea care va avea de suferit va fi compania ASTRA, deoarece, chiar in aceasta perioada, se desfasoara campania de incheiere a asigurarii obligatorii auto (RCA), unde ASTRA ar putea pierde teren in fata celorlalte societati din piata.
In opinia presedintelui Sara Merkur, Dumitru Badea, anticiparea unei modificari radicale a increderii asiguratilor este putin prematura, in conditiile in care cercetarile organelor de control asupra fraudelor de la ASTRA nu au fost finalizate. -Daca aceste fraude se vor confirma, criza ar putea avea un impact asupra pietei, pentru ca asiguratii se vor intreba ce se intampla cu banii lor. In prima etapa, este de asteptat o reducere a incasarilor ASTRA in campania RCA. O afirmatie de genul <a inceput si sectorul asigurarilor sa aiba probleme> nu este adevarata, deoarece majoritatea companiilor isi plaseaza banii in conditii de siguranta-, precizeaza Badea.
Impact psihologic pentru deponentii bancilor
Ceva mai complicata ramane situatia in cazul sistemului bancar, unde criza declansata la BRS, in urma descoperirii unor fraude, nu este prima de acest gen din ultimii ani. -Impactul concret asupra soliditatii sistemului bancar va fi minimal, deoarece BRS concentreaza mai putin de 0,2% din activele bancare din tara, iar depozitele persoanelor fizice nu depasesc 14 miliarde de lei. La nivel psihologic, insa, criza BRS poate declansa o stare nedorita. Oamenii sunt tinuti de 11 ani sub o cascada de fraude, in toata aceasta perioada devalizandu-se banci cu o frenezie extraordinara si, uneori, chiar cu concursul institutiilor statului, fara ca celor vinovati sa li se miste un fir de par de pe cap. Impact negativ este si pentru noi, bancile mari si cinstite, deoarece ni s-a cam epuizat rabdarea tot vazand cum banci derizorii afecteaza, de atatia ani, increderea romanilor, prin fraude uluitoare-, ne-a declarat vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor si presedintele BRD, Bogdan Baltazar. Potrivit afirmatiilor sale, Asociatia Romana a Bancilor impreuna cu BNR au solicitat o intrevedere cu premierul Adrian Nastase pentru a-i cere acestuia sa gaseasca un mod de sanctionare a fraudelor din sistemul bancar, in conditiile in care atributiile BNR in aceasta privinta sunt limitate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















