Desecretizarea contractelor de privatizare din domeniul energiei si mai ales inceperea urmaririi penale in legatura cu unele aspecte ilegale ale acestor privatizari nu au ramas fara ecou international. Si, din pacate, acesta este negativ. Fara o aplecare serioasa asupra fondului problemelor supuse cercetarii penale, unele interventii in presa de specialitate occidentala au pus in discutie, intr-o dubioasa devalmasie si cu o remarcabila neseriozitate, presupuse incalcari in Romania ale unor valori considerate sacrosancte precum privatizarea sau investitiile straine. Cum ar veni, deci, Romania este impinsa la zid pentru ca isi permite sa incrimineze niste ilegalitati comise de straini pe teritoriul ei sau in legatura cu instrainarea unor bunuri publice, in loc sa fie multumita ca acestia ne baga in seama! Nu conteaza, in aceste abordari, cum respectivii fac bani pe seama noastra – legal sau ilegal, corect sau incorect – totul este ca ar trebui sa ne inchinam la ei doar pentru faptul ca deniaza sa faca bani pe seama noastra!
-Wall Street Journal-, marele cotidian al cercurilor de afaceri americane, nu-si ascunde iritarea ca unul dintre bancherii Credit Suisse First Boston – societate careia ziarul ii acorda o deplina credibilitate, fara a-i fi analizat implicarea in Romania – a fost acuzat de spionaj in privatizari din sistemul energetic romanesc. -Modul in care au fost formulate acuzatiile – spune <Wall Street Journal> – aduce aminte de razboiul rece-. Si, dupa o asemenea anatema, autorul articolului trece chiar la amenintari. -Credit Suisse poate se va relaxa, dar investitorii nu. Romania vrea sa intre in Uniunea Europeana si, pe agenda autoritatilor, o victorie impotriva coruptiei poate fi printre obiectivele prioritare. Insa, in cazul investitorilor nu este asa!-.
Ar fi mai multe lucruri de spus. Inainte de toate ca, dupa mai multe implicari in Romania, Credit Suisse ramane pentru aceasta tara (daca altele nu vor sa ia aminte si ele!) cu o credibilitate controversata, daca nu cumva sever afectata. Marea firma a fost consultantul statului roman ca vanzator in mai multe privatizari de anvergura in sistemul energetic. A luat o gramada de bani de la statul roman. Nu trebuie, desigur, sa avem pretentia ca recomandarile consultantului in privatizarile respective sa fi fost in favoarea vanzatorului! Dar nici sa fie asa cum se dovedesc, in favoarea cumparatorului! Nu este deci de mirare ca se nasc atatea semne de intrebare si suspiciuni!
In alta ordine de idei, din ceea ce sugereaza procurorii de caz reiese ca in alte privatizari, in care Credit Suisse a fost consultant al unor participanti la licitatie, reprezentanti ai societatii si-au folosit relatiile cu anumiti oficiali romani spre a afla ofertele celorlalti participanti la licitatie si, ca un facut, tocmai firmele carora Credit Suisse le-a acordat consultanta au castigat licitatia. Exista inregistrari, autorizate, de convorbiri telefonice care probeaza acest lucru. Pai -Wall Street Journal- nu stie ca in America pe o asemenea acuzatie, probata desigur, un inculpat poate capata zeci de ani de puscarie, pentru ca se cumuleaza infractiunea de folosire in interes propriu de informatii confidentiale cu aceea de incalcare a normelor elementare de concurenta corecta?! Nu stim daca incadrarea juridica a unor asemenea infractiuni este aceea de spionaj sau aceea de furt pur si simplu, dar au iesit oare acestea in afara incriminarilor judiciare doar pentru ca s-a depasit politic perioada -razboiului rece-? Si daca cineva le incrimineaza – nu din vreun alt motiv decat acela ca faptele exista – inseamna oare ca se intoarce la arsenalul -razboiului rece-?!
Este evident vorba de altceva! Este vorba de o presiune mediatica pentru ca marginalizatii globalizarii – alde Romania – sa nu indrazneasca nici macar a pune in discutie sistemul care le tintuieste la periferie. Sa nu cumva sa pui in discutie -investitorul privat- sau consultantul care te indeamna sa fii la cheremul acestuia! Chiar daca reprezentantii investitorului privat sau ai consultantului se dovedesc a fi niste banditi!
Dupa scandalurile imense – Enron, World Com si altele asemenea – in care s-au impletit manifestarile de coruptie cu incalcarile flagrante ale concurentei loiale si conflictului de interese, ale regimului informatiilor confidentiale si rolului companiilor de consultanta – inclusiv si cu atat mai mult un ziar prestigios ca -Wall Street Journal- ar trebui sa lase ciocul mic, sa vada mai degreaba barna din ochiul propriu decat paiul din ochiul altora, pur si simplu pentru ca in cazurile mentionate au fost calcate in picioare valorile economiei de piata si ale corectitudinii politice. Macar, dupa aceste scandaluri, media apartinand marelui capital sa invete sa dea sentinte nu in general, ci doar pe cazuri concrete, dupa ce le-a analizat si dupa ce justitia si-a pus la dispozitie probele, si nu inainte!
Cat despre amenintarile ca nu vor mai veni -investistorii straini-, Romania ar trebui sa aduca in mod clar in atentia comunitatii de afaceri internationale ca asteapta cu bratele deschise investitorii seriosi care respecta regulile concurentei de ei insisi inventate si nu banditii, caci de banditi nu ducem lipsa din productia autohtona!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
