Dupa ani de zile in care penuria de resurse financiare a dominat copios agenda, de se inculcase ideea ca lucrurile nu se pot schimba in Romania pentru ca nu exista bani, 2005 a fost primul – nu stim daca vor fi si altii – in care piata romaneasca a fost confruntata cu bani in exces sau, mai bine spus, cu bani care nu au putut fi de fapt cheltuiti. Bani adevarati, adica valuta!, venind din investitii externe, fonduri europene pentru sustinerea integrarii, remiteri spre tara din partea lucratorilor romani in strainatate si, nu in ultimul rand, aprovizionari ale sucursalelor bancilor straine din Romania din partea societatilor-mama pentru marirea capacitatilor lor de creditare. Ca urmare a nefolosirii multora din banii disponibili, lucrurile au ramas cam la fel cum erau si pe vremea cand pur si simplu nu existau bani disponibili, ridicandu-se intrebarea fireasca daca de la lipsa de bani vin problemele Romaniei sau, si mai si, daca nu cumva pentru Romania este mai bine sa traga mata de coada dupa bani decat sa se scalde in bani!
Caci 2005, ca prim an cu bani la dispozitie pe piata, a fost un esec lamentabil. Tot ceea ce era de asteptat ca reprezinta o sansa din partea disponibilitatilor de bani nu s-a produs. Dimpotriva, investitiile au sporit nesemnificativ in raport cu disponibilitatile de resurse. Iar cresterea economica a slabit sensibil. In schimb, tot ceea ce constituia un risc al unor bani in exces pe piata fata de capacitatea de absorbtie a productiei interne s-a materializat. Negasind utilizari investitionale, banul ajuns in exces s-a dus in consum. Baltind de valuta, bancile au promovat cu voluptate creditul. Consumul a luat-o razna. Si cu el, importurile. Productia interna a ramas complet de caruta, nereusind sa traga vreun folos din banii care-i dansau in jur pe piata. Mai rau, excesul de valuta de pe piata a impins cursul leului in sus, ceea ce a desavarsit dezastrul. Aprecierea leului a facut exact ceea ce trebuia sa lipseasca in contextul dat: a scumpit si deci descurajat exporturile, pe unii exportatori chiar scotandu-i din joc, si, dimpotriva, a ieftinit si deci incurajat importurile. O aiureala de zile mari! Dar, tinand cont ca aprecierea leului n-a avut la baza vreo crestere corespondenta a productivitatii muncii, n-a fost vorba doar de o aiureala, ci de o destabilizare in toata regula, pusa in evidenta de un apocaliptic deficit extern. Peste 10 miliarde euro deficit comercial la doar 22 miliarde euro exporturi este incendiu curat! La 32 miliarde euro importuri, 10 miliarde euro deficit inseamna ca un euro din trei consum de marfuri si servicii din strainatate nu are acoperire in resurse interne. Este extrem de periculos!
Bilantul primului an cu bani la dispozitie pe piata a aratat ca, din pacate, acesti bani au facut mai mult rau decat bine. Probabil ca nici nu se putea sa fi fost altfel in masura in care Romania nu are mecanismele care sa cupleze resursele cu nevoile de finantare. Intrucat resursele sunt intr-o mare masura pe termen scurt, in timp ce nevoile de finantare sunt pe termen lung, ar fi vorba de o piata bursiera solida, fluida si consistenta, singura ce ar putea -suda- aceasta ruptura. Pana cand o asemenea piata va fi apta de a face cuplajul intre resursele private disponibile si nevoile de finantare chiar ale sectorului privat si pana cand, in ce priveste capitalul public, se va pune la punct administratia capabila sa deruleze programe finantate din resurse europene, ar fi, probabil, mai bine ca piata romaneasca sa se confrunte cu o oferta austera de bani, si nu cu bani din belsug. In conditiile liberalizarii contului de capital, adica a operatiunilor de capital cu strainatatea, va fi insa nu dupa vrerile Romaniei, ci dupa interesele capitalului international de la o perioada la alta!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
