Dupa o perioada de mai bine de sapte ani de -tacere-, timp in care institutiile statului au pierdut -din ochi- situatia datoriei externe pe care Romania o are de recuperat de la tarile partenere de afaceri, Curtea de Conturi va demara, la inceputul saptamanii viitoare, o actiune de control la fostele societati de comert exterior, in prezent privatizate. Principalul scop al verificarilor este acela al stabilirii exacte a volumului sumelor care ar fi trebuit sa faca de mult cunostinta cu bugetul statului si de a caror soarta nu se prea stie nimic… Si care, dupa caluculele specialistilor din controlul financiar, se ridica la peste doua miliarde de dolari (din care 1,5 miliarde -blocati- in Irak) si aproape un miliard de ruble transferabile (bani ce trebuie adunati din mai toate tarile din fostul spatiu CAER).
Presiuni pentru blocarea Curtii de Conturi
Initiativa, chiar si dupa atata timp, venita din partea Curtii de Conturi, a starnit deja in randul specialistilor din comertul exterior tensiuni, care nu s-au oprit doar la stadiul de simplu -sentiment-. Obisnuiti in obtinerea informatiilor de interes inca in timp util, reprezentantii fostelor ICE (Intreprinderi de Comert Exterior) au aflat de controalele ce vor sa vina pe capul lor. Asa s-a ajuns in situatia in care, in ultimele doua saptamani, toate fostele ICE au trimis sesizari pe la toate -portile- puterii politice, de la comisiile de buget-finante din Parlament si pana la Guvern si Presedintie, -hartii- care vorbeau la unison despre neacoperirea Curtii de Conturi din punct de vedere legal pentru demararea acestui control. Argumentul, unul simplu, de altfel: Curtea de Conturi controleaza banul public si, bineinteles, formarea lui. Si, cum ex-ICE nu mai au de mult treaba cu statul, pentru ca s-au privatizat intre timp, a rezultat, din punctul lor de vedere, ca inspectorii de conturi nu mai au nici un temei legal sa-i controleze pentru ca -este clar ca evidenta si gestionarea datoriei publice nu se pot afla in evidentele si competenta societatii noastre-( n.r. – citat dintr-o adresa trimisa de o fosta ICE conducerii Curtii de Conturi). Surse bine avizate din institutia de control ne-au declarat ca, in pofida tuturor presiunilor facute, nici Guvernul, nici Parlamentul nu au incercat macar sa sugereze Curtii stoparea verificarilor.
Saptamana trecuta, conducerea departamentului de control financiar din Curtea de Conturi a participat la o intalnire cu majoritatea conducerilor companiilor -vizate-, discutii care au avut loc in prezenta reprezentantilor Ministerului de Externe si ai celui de Finante la sediul Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor. Aceleasi surse afirma insa ca dupa ce Curtea de Conturi si-a prezentat scopul actiunii de control, societatile comerciale si-au dat intr-un final acordul pentru a pune la dispozitia controlorilor documentele necesare. Concluzia specialistilor din Curtea de Conturi fata de situatia actuala a -datoriei istorice- este asteptata la sfarsitul lunii noiembrie, termenul-limita de finalizare a controalelor.
ICE si-au tras partea leului cu ajutorul Justitiei
Inca din primavara acestui an, specialistii din domeniu au tras un semnal de alarma factorilor politici in legatura cu reducerea drastica a sanselor Romaniei de a mai recupera vreun sfant din creantele comertului exterior. Documentul, care a intrat si in posesia redactiei noastre, a ajuns pe masa presedintilor celor doua comisii de specialitate din Parlament, dar si pe cea a premierului Adrian Nastase si arata ca, in ultimii ani, statul roman a dat dovada de incapacitate totala in rezolvarea problemei datoriei istorice. Situatie care, potrivit documentului, a fost permanent dublata de -nepriceperea instantelor judecatoresti in gasirea solutiilor potrivite-. Raportul atrage atentia asupra faptului ca OUG 131/2000 sta la baza unor decizii luate de Justitie prin care fostele ICE au fost declarate castigatoare in razboiul recuperarii datoriilor. Ordonanta mentionata a stabilit ca Ministerul Finantelor va garanta Bancii Comerciale Romane toate sumele care fac obiectul litigiilor aflate pe rolul instantelor judecatoresti in care BCR este parte in calitate de parata in procesele promovate de fostele Intreprinderi de comert exterior. Actul normativ a fost, in opinia specialistilor, perceput de instantele judecatoresti ca un adevarat indemn pentru solutionarea litigiilor aflate in curs in favoarea fostelor Intreprinderi de Comert Exterior, BCR vazandu-se in situatia de a plati sume de nivelul a peste 130milioane de dolari, – in ideea ca in cele din urma Ministerul de Finante va acoperi aceste plati.
Concluzia specialistilor este cat se poate de clara. Nenumaratele hotarari judecatoresti care aveau ca miza zeci de milioane de dolari, pronuntate in defavoarea BCR, au fost cauzate de necunoasterea si neaprofundarea specificului operatiunilor de comert exterior realizate in conditiile monopolului de stat. De fapt, situatia deriva inca de la inceputul anilor *90, cand dupa Legea 15/1990, fostele ICE s-au privatizat si au profitat de necunoasterea de catre instante a cadrului legal al operatiunilor de export creditate de stat. Scopul a fost acela de a obtine de la BRCE si, ulterior, de la BCR sume foarte mari, care nu au mai ajuns sa fie distribuite unitatilor producatoare de bunuri pentru export. Totodata, obligatiile fata de fosta banca pentru comert exterior nu au mai fost socotite, situatia avand repercusiuni directe asupra bugetului, -singurul beneficiar al creantelor externe ale Romaniei-.
Datoria publica, -imbogatita- de creditele acordate ICE
Deja nu mai este un secret pentru nimeni ca activitatea de comert exterior de pana in 1990 era finantata, in principal, de credite acordate fostelor ICE de la buget sau de catre BRCE ( Banca Romana de Comert Exterior, ulteror Bancorex) din fondul de stat, in valuta. Dupa momentul aparitiei economiei de piata, fostele ICE, care preluasera de la Intreprinderile de Comert Exterior atat pasivul, cat si activul, au ajuns sa nu mai poata rambursa creditele primite. Astfel, statul a inteles ca trebuie sa-si asume riscul, oferind fostelor ICE sansa de a se debarasa de datoriile acumulate pe timpul comunismului. Astfel, in acest scop, au fost preluate la datoria publica interna creditele acordate fostelor ICE pentru activitatile de comert exterior desfasurate inainte de 1990, devenite neperformante, urmand ca beneficiarul drepturilor banesti neincasate din aceste activitati sa fie statul roman. Datoria publica interna astfel asumata urma sa se stinga prin imprumuturi contractate de catre stat, iar incasarile din creantele externe, in masura recuperarii, erau destinate sa compenseze respectivul efort bugetar. Operatiunile de preluare a creditelor neperformante din comertul exterior a presupus un important efort financiar si din partea BRCE, egal cu 10% din valoarea creditelor acrodate, valoare pe care banca a fost obligata sa o suporte.
Caracterul de venituri publice al sumelor provenite din recuperarea creantelor externe care provin din activitatile de comert exterior desfasurate inainte de 1990 este reconfirmat, de altfel prin Hotararea Guvernului 732/1994, care prevede ca -prin creantele statului roman se intelege drepturile valutare care provin din cooperarea economica internationala si din alte activitati externe-. In ceea ce priveste soarta sumelor provenite din recuperarea creantelor, Legea datoriei publice 81/1999 stabileste ca acestea constituie surse de plata numai si numai pentru serviciul datoriei publice externe, -dupa deducerea cheltuielilor cuvenite agentilor economici exportatori-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
