Datoria publica externa a ajuns la 14,3% din PIB

Guvernul a emis vineri un comunicat de presa, potrivit caruia Romania se incadreaza in grupa tarilor cu o datorie externa sustentabila, aceasta atingand la sfarsitul anului trecut doar 14,3% din PIB, limita superioara a sustenabilitatii fiind de 50% din PIB. Totusi, acest indicator, parte obiectiv, parte subiectiv, trebuie pus in corelatie directa cu sustenabilitatea deficitului de cont curent sau cu alti indicatori monetari, dupa cum se va vedea in continuare.

Comunicatul are la baza o nota a Ministerului Finantelor Publice, prezentata in timpul sedintei de guvern din 2 august, care precizeaza, de asemenea, ca in anul 2005 au fost contractate si garantate de catre stat credite externe in suma de 1,3443 miliarde de euro, din care 953,7 milioane reprezentau credite contractate direct de catre stat pentru ajustarea structurala a economiei, a infrastructurii municipale si rurale, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, restructurarea transporturilor, sanatate, inchiderea minelor, modernizarea sistemului informational in agricultura, inlaturarea inundatiilor si pentru reducerea poluarii termocentralei de la Turceni. De asemenea, pentru sectorul energetic, anul trecut, creditele garantate de catre stat au fost in valoare de 390,6 milioane de euro, fiind utilizate in special pentru extinderea centralelor termice si pentru combustibili.

Deficitul de cont curent, echilibrat de investitiile straine

Ciudatenia comunicatului consta tocmai in precizarea limitei de 50% din PIB, in contextul in care, la 31 decembrie a anului trecut, creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de 6.009 milioane RON, fata de un sold negativ de 9.895 milioane RON in luna noiembrie 2005, in principal ca urmare a diminuarii disponibilitatilor in contul general al Trezoreriei Statului. In cadrul de fata, trebuie precizat ca nu creditul guvernamental reprezinta o problema esentiala in ceea ce priveste mentinerea unui echilibru al principalilor indicatori macroeconomici, ci evolutiiile creditului neguvernamental si a deficitului de cont curent, care pot oricand pune in discutie soliditatea marjei cuprinse intre 14,3% si 50%. Potrivit datelor BNR, creditul neguvernamental a crescut in luna iunie a acestui an cu 5,7%, comparativ cu luna mai, ajungand la 76,45 miliarde de lei, circa 21,5 miliarde de euro, avansul fata de soldul consemnat la sfarsitul primului semestru din 2005 fiind de 56,2%. Dar in primele patru luni ale acestui an, deficitul de cont curent a fost cu 57,2% mai mare fata de aceeasi perioada a anului 2005, in conditiile accentuarii deficitului balantei comerciale si a veniturilor, a carei sustenabilitate a devenit pozitiva, de 105,8%, doar datorita unui factor exceptional, in opinia noastra, adica cresterea neasteptata a investitiilor straine directe nete in prima parte a acestui an, cu 230% fata de perioada similara a anului trecut, inregistrand o valoare neta de circa 2,3 miliarde de euro.

Ce facem cu deficitul?

Dar in conditiile in care investitiile straine vor inregistra un ritm mai scazut, in ecuatie va intra preponderent balanta veniturilor, care doar in primele patru luni ale acestui an a inregistrat un deficit de 842 milioane de euro, cu 47 milioane de euro superior celui din primele 4 luni ale anului trecut, in principal, pe seama profiturilor reinvestite si a dividendelor din investitiile directe iesite din tara, si inca pe fondul imposibilitatii compensarii acestor plati de catre veniturile din munca ale lucratorilor romani din strainatate. Plafonarea investitiilor straine va fi urmata intr-un timp apropiat tocmai in inrautatirea balantei veniturilor din cauza cresterii volumului dividendelor iesite din tara si a capitalului reinvestit, la niveluri greu predictibile in prezent. Pe de alta parte, soldul negativ al balantei comerciale FOB-CIF al Romaniei pe primele 5 luni ale acestui an a ajuns la importanta cifra de 4,64 miliarde de euro, datoria externa crescand de la 21,1155 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut, la 24,787 miliarde de euro la sfarsitul lunii mai a acestui an. Importanta faptului ca acest deficit a fost mai mic cu circa 330 milioane de euro decat cel prognozat are doar o importanta secundara, de moral.