Economia subterană din România a totalizat anul trecut 41 miliarde de euro, reiese din datele Comisiei Europene, care estimează că economia nefiscalizată reprezintă 29,6% din PIB, procentaj depășit în UE doar de Bulgaria.
Comisia prezintă doar ponderea economiei subterane în PIB în 2011, valoarea în euro fiind calculată pe baza datelor privind PIB-ul de anul trecut și cursul mediu leu/euro anunțat de BNR.
Bulgaria este singurul stat din Uniunea Europeană unde ponderea economiei subterane, de 32,3% din PIB, depășește nivelul de 30%, potrivit datelor Comisiei Europene comunicate miercuri Parlamentului European și Consiliului.
România este urmată în ordine de Lituania (29% din PIB), Estonia (28,9%) și Letonia (26,5%). Polonia este pe locul opt cu 25%, iar Grecia pe poziția a noua, cu 24,3%.
Ungaria ocupă locul 11 (22,8%), iar Cehia locul 17 (16,4%).
Austria, Luxemburg și Olanda sunt singurele țări din UE ale căror economii subterane au o pondere de sub 10% din PIB. Ponderi mici ale economiei subterane mai au în ordine crescătoare Marea Britanie (10,5%), Franța (11%) și Irlanda (12,8%).
Țările nordice Suedia, Danemarca și Finlanda ocupă pozițiile 19-21, cu ponderi de 14,7%, 13,8%, respectiv 13,7%. Italia este pe poziția 12 (21,2%), Spania pe 15 (19,2%), iar Germania pe locul 22 (13,5%).
CE precizează că a făcut recomandări specifice pentru reducerea economiei subterane Bulgariei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Italiei, Lituaniei, Maltei, Poloniei și Slovaciei.
Totodată, Comisia recomandă țărilor membre care beneficiază de asistență financiară prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate Financiară sau potrivit prevederilor Tratatului UE (respectiv Articolul 143) să aplice măsurile existente în deciziile de implementare și în memorandumurile de înțelegere. În această categorie se află Grecia, Irlanda, Portugalia și România.
Media la nivelul Uniunii Europene este o pondere a economiei subterane de 19% din PIB-ul regiunii, iar în raportul CE se arată că fraudele și evaziunea fiscală limitează capacitatea statelor membre să majoreze veniturile și să aplice politicile economice.
Într-o perioadă de consolidare fiscală, când multe țări trebuie să reducă cheltuielile și să majoreze veniturile, aceste măsuri sunt îngreunate de evaziunea și fraudele fiscale, iar ponderea de aproape o cincime din PIB-ul UE a economiei subterane arată amploarea problemei.
Comisia menționează faptul că zeci de miliarde de euro se află în conturi offshore, deseori neraportate și netaxate, reducând veniturile naționale.
Având în vedere amploarea fenomenului, intensificarea eforturilor de combatere a fraudelor și evaziunii fiscale nu este doar o problemă de venituri, ci și de corectitudine. Majoritatea contribuabililor își plătesc corect taxele și nu trebuie să fie afectați de majorări suplimentare de impozite, menite să compenseze pierderile de venituri provocate de evazioniști, se arată în raport.
Înainte de sfârșitul acestui an, Comisia intenționează să prezinte un plan de acțiune, bazat pe o evaluare proporțională a impactului, care să identifice măsuri specifice care pot fi luate rapid, dacă vor avea prioritate politică. Prezentarea planului va avea loc odată cu o inițiativă referitoare la paradisurile fiscale.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
