Eșec al cabinetului Ponta la Bruxelles. CE a respins cererea de prelungire a taxării inverse la cereale

Comisia Europeană a respins cererea Guvernului de prelungire a termenului de aplicare a taxării inverse la cereale, care expiră în luna mai, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa „o supraveghere inadecvată“ de către autorități, dar Executivul mai speră în acest sens.
Adresa Guvernului către Bruxelles a fost transmisă în luna octombrie a anului trecut, cu solicitarea ca termenul să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de Mediafax, că Bulgaria și Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.
Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale și plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autoritățile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a eva­ziunii fiscale, prin eliminarea „firmelor fantomă“ care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.
Prin introducerea taxării inverse la comerțul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanțului comercial. Ministerul Finanțelor estima că taxarea inversă la cereale și plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 și 410 milioane lei în 2012.
Un document redactat de Ministerul Finanțelor în luna martie a acestui an relevă însă că oficialii Comisiei Europene (CE) nu au dat curs favorabil solicitării României privind prelungirea perioadei de aplicare a taxării inverse pentru cereale și plante tehnice, invocând că derogarea obținută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanțe foarte specifice, în care România s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operațiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanță economică este destul de importantă în alte țări.
De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de România, o serie de state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracționată nu poate fi mai mult decât o soluție de ultimă instanță și o măsură de urgență în cazuri dovedite de fraudă și că trebuie să ofere garanții în ceea ce privește necesitatea și caracterul excep­țional al derogării acordate, durata măsurii și natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre și au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa „supravegherea inadecvată“ de către autoritățile fiscale ale unui stat membru.
Guvernul mai speră însă ca, în pofida refuzului pentru o nouă derogare, taxarea inversă la cereale să poată fi menținută, pe baza unei directive aflată în analiza Comisiei Europene pentru combaterea fraudei în materie de TVA și care prevede introducerea unui mecanism de reacție rapidă, bazat pe acordarea de competențe Comisei Europene pentru a acorda dero­gări temporare, și o propunere separată, dar complementară, de extindere a domeniului de aplicare a taxării inverse prin includerea sectoarelor care fac deja obiectul unor cereri de derogare, printre care produsele agricole.

Mihaela Dobrescu