Firmele-fantoma fac legea in economia romaneasca

– Directiile de specialitate in domeniul luptei impotriva evaziunii fiscale din cadrul Ministerului de Finante recunosc ca firmele-fantoma continua sa faca legea in economia romaneasca

– Potrivit unui studiu intocmit de Garda Financiara, in ultimele luni, raportul dintre cazurile solutionate si numarul societatilor de tip fantoma, depistate pe circuitele economice supuse controlului, a ajuns sa fie de aproape 1/1

– Daca numarul controalelor solutionate prin trimiterea in penal, in prima jumatate a acestui an, a ajuns la un nivel de 1.265 de cazuri, in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 30%, numarul firmelor-fantoma a ajuns sa fie aproape egal cu acesta, situandu-se in jurul cifrei de 1.200

– Aceeasi analiza atrage insa atentia si asupra faptului ca, desi organismele statului au cautat permanent sa gaseasca solutii legislative pentru eradicarea acestui fenomen, rezultatele sunt modeste

– Practic, volumul prejudiciilor aduse de firmele-fantoma economiei autohtone nu se pot contabiliza

Evaziunea fiscala, noul virus incurabil al economiei de dupa *90, este intretinuta permanent de societatile de tip fantoma. Potrivit unui studiu intocmit de directiile de specialitate din cadrul Ministerului de Finante, acest fenomen s-a dovedit a fi unul extrem de rezistent, in pofida oricaror eforturi legislative facute in decursul anilor de dupa Revolutie. O data cu inasprirea sistemului fiscal al tarii, cand orice patron a simtit pe propria-i piele ca mare parte din munca lui se ducea in buzunarul statului sub forma impozitelor si taxelor, fenomenul s-a deplasat mai ales spre comertul mare. Aici, afacerile cu alcool, petrol, tigari, cafea sau chiar produse alimentare de import au fost tintele virusului, ale caror pagube create in decursul anilor nu au putut fi niciodata contabilizate. In schimb, toate autoritatile care au competente in acest domeniu (Politie, Garda Financiara) sunt de acord cu faptul ca exista, in mod cert, prejudicii… Ultimele rapoarte efectuate in prima jumatate a acestui an numai la nivelul Garzii Financiare, organism al Finantelor, care are o arie de acoperire a controlului de aproximativ 8.000-9.000 de firme in fiecare luna, reliefeaza numarul mare de societati comerciale de tip fantoma intalnite in circuitele economice verificate. Astfel, potrivit ultimelor rapoarte, desi numarul cazurilor care au fost inaintate organelor de cercetare penala in vederea solutionarii a crescut, ajungand, in ultimele luni, la nivelul de 1.265 ( n.r. – un numar cu 30% mai mare decat cel al aceleiasi perioade din anul trecut), numarul firmelor-fantoma identificate este aproape egal cu acesta, ajungand la 1200.

Arabii ne-au blagoslovit cu -fantomele-

Primele aparitii ale firmelor-fantoma au fost posibile o data cu venirea investitorilor -strategici- din Orientul Apropiat. Cu alte cuvinte, arabii au adus moda fantomelor. Motivul implementarii acestui mod de a face comert era cat se poate de simplu: arabii nu au cultul taxelor si impozitelor pentru stat. Nu inteleg rostul banilor dati la stat petru o afacere pentru care numai el transpira. Astfel, o data ajunsi sa faca bani pe meleagurile mioritice, au facut tot posibilul sa fenteze sistemul fiscal romanesc. Si, dupa cum s-a vazut, au reusit din plin, ba mai mult, i-au -injectat- si pe romani cu aceasta moda.

In cele mai multe cazuri, potrivit conducerii Garzii Financiare, firmele-fantoma sunt la inceputurile lor firme infiintate legal, la sediul Registrului Comertului. Numai ca, in calitate de asociati, sunt implicati, in general, cetatenii straini care sunt prezenti in tara doar pentru cateva zile, timp in care inchiriaza un spatiu aferent firmei si depun documentatia pentru infiintarea firmei. Dupa obtinerera actelor si a stampilelor, rolul asociatilor ia sfarsit prin emiterea unor imputerniciri in numele unor persoane care sa-i reprezinte in derularea afacerilor. De obicei, aceste persoane sunt fictive, imputernicirile fiind facute pe baza unor acte de identitate ori furate, ori falsificate.

Mod de -actionare-

Firmele-fantoma sunt de mai multe feluri, in functie de locul si rolul lor in circuitul economic. Prima categorie ar fi aceea a societatilor infiintate de cetatenii straini in numele carora se opereaza la inceputul lantului economic, mai ales in cazul importurilor. Dupa comercializarea marfurilor, acestia dispar in ceata si nu mai pot fi identificati de catre autoritati. O a doua categorie este firma-fantoma de tip -veriga-. Astfel, se intalnesc cazuri in care se pierde destinatia finala a marfurilor, ce se vor putea intalni mai tarziu in circuitul economic real. Acest gen de firme-fantoma sunt folosite in situatia in care se vrea sa fie realizat saltul de pret. Este cazul importurilor subevaluate. Produsele vamuite la preturi ridicol de mici sunt trecute prin aceste firme-fantoma, dupa care isi fac aparitia, legala de data aceasta, dar la preturi de zeci de ori mai mari. Ultima categorie, dar si cea mai importanta din punctul de vedere al volumului prejudiciilor, este cea a societatilor cesionare. Acestea sunt folosite cu precadere in domeniul comertului in care sunt prezente accizele. Mai exact, comertul cu petrol, alcool, cafea, tigari… In aceasta situatie, rolul firmei-fantoma este acela de a -produce- de la stat documentatia necesara derularii tranzactiilor. Dupa o perioada de timp in care s-au acumulat obligatii fiscale la buget, firma este cesionata catre o persoana fictiva. Ultimele reglementari in domeniu au dovedit ca, pana la urma, s-a reusit, cat de cat, desfiintarea acestor -obiceiuri- prin introducerea obligativitatii accizarii la sursa de apovizionare. Asta cel putin in domeniul petrolului…