Firmele mici sunt nevoite sa inoate prin jungla coruptiei

-Dorinta de castig personal, salariile scazute ale functionarilor publici, precum si birocratia din institutii sunt considerate principalele cauze ale coruptiei din Romania de catre reprezentantii firmelor private.- – Raportul Coalitiei Anticoruptie

Firmele romanesti percep coruptia si nu prea, iar managerii recunosc, in genere, ca accepta, pentru a urgenta diverse proceduri si pentru a scapa de birocratie, sa faca o serie de -plati informale- – denumirea eleganta sub care se ascunde spaga neaosa. Perceptia asupra coruptiei si a modului in care cu bacsisul se rezolva mai repede problemele difera si in functie de tipul de capital al firmei: daca managerii romani s-au -nascut- practic sub aceasta zodie, cei care conduc companii multinationale refuza sa incurajeze fenomenul. Recunosc, in schimb, ca, de multe ori, trebuie sa se adapteze si sa mai inchida ochii la micile atentii pe care sunt nevoiti sa le dea, pentru a beneficia de niste drepturi conferite prin lege.

Din pacate, comparativ cu anul 2001 – cand citeau despre cazurile de coruptie in ziare, investitorii sustin ca au -experimentat- coruptia pe propria piele in 2004, aceasta fiind -sursa- cea mai importanta de informatii asupra fenomenului. Mass-media raman printre cele mai importante surse de informatie asupra fenomenelor de coruptie.

Raportul realizat de Coalitia Anticoruptie releva si un aspect mai putin scos in evidenta pana acum: coruptia are o cultura a ei, ilustrata si de mentalitatile corupatorilor din mediul de afaceri. De pilda, in Bucuresti, reprezentantii firmelor considera in proportie de 14% ca intotdeauna mita este justificata pentru accelerarea unei tranzactii. In acelasi timp, in zona vestica, 60% considera ca mita nu este justificata niciodata pentru accelerarea unei tranzactii. In Moldova, 71% dintre reprezentantii firmelor cred ca uneori este justificat un asemenea comportament.

Ana Jitarita

[email protected]

Institutiile percepute de oamenii de afaceri din Romania ca avand cei mai multi oameni corupti sunt, in ordine, administratia publica, justitia, politia, parlamentul, guvernul, sistemul de sanatate si mediul de afaceri. Peste 58% dintre parlamentari, peste 52% dintre medici si peste 53,7% dintre politisti sunt considerati corupti.

Dupa regiunea de provenienta a afacerilor, perceptiile asupra coruptiei arata o incidenta mai mare in zonele de sud si est si mai mica in regiunea vestica si in zona Bucuresti. De asemenea, perceptia asupra coruptiei este cu atat mai intensa cu cat firma este mai mica. Majoritatea intreprinzatorilor considera ca cel mai inalt nivel al coruptiei a fost atins dupa anul 2000.

Cauzele sunt cam aceleasi in toate regiunile

Dorinta de castig personal, salariile scazute ale functionarilor publici precum si birocratia din institutii sunt considerate principalele cauze ale coruptiei din Romania de catre reprezentantii firmelor private. Urmeaza legile proaste si birocratia cu ponderi mari, dar si numirea unor sefi incompetenti pe criterii politice. Dorinta de castig personal este considerata in mai mare masura o cauza a coruptiei in regiunea Moldova (mai mult de 53% din respondenti), in vreme ce salariile scazute sunt considerate o cauza mai importanta in zona vestica si Bucuresti fata de celelalte regiuni. Birocratia mare pare a fi perceputa ca fiind principala cauza a coruptiei in zona sudica, iar probleme de legislatie sunt percepute ca fiind legate de coruptie in mai mare masura in Bucuresti.

Reprezentantii firmelor cu capital strain considera in mai mare masura ca principala cauza a coruptiei este legislatia imperfecta si slaba aplicare a legii (29%). Firmele cu capital romanesc cred ca salariile scazute dau seama in mare masura pentru coruptia din Romania.

Mass-media – principala sursa de informare

Principala sursa de informare asupra coruptiei este experienta personala, dar mass-media are o pondere importanta (30%)

Daca in 2004 experienta personala este prima sursa de informare, in 2001, principala sursa era mass-media. Experienta personala pare a fi o sursa de informare mai importanta pentru fenomenul coruptiei in cazul firmelor din Moldova. Pentru firmele cu capital romanesc, experienta personala si cercul de cunostinte reprezinta in mai mare masura surse de informare decat pentru celelalte tipuri. In cazul firmelor cu capital strain, mass-media reprezinta principala sursa de informare, in vreme ce pentru firmele cu capital mixt experienta personala si mass-media sunt in egala masura surse de informare despre coruptie.

Grosul -platilor informale-, la politia rutiera

Peste jumatate din cei intervievati raporteaza -plati informale- – adica ordinara spaga – la politia rutiera (67%). De asemenea, in cazul autoritatilor vamale si inspectorilor financiari, 44-47% din firmele intervievate raporteaza plati informale.

-Platile informale- pe care firmele din Romania le fac in cazul diverselor institutii publice nu duc neaparat la cresterea satisfactiei fata de serviciile oferite.

Consecintele coruptiei sunt percepute diferit de firme in functie de regiunea de provenienta. Astfel, firmele din vest considera ca principala consecinta a coruptiei este de fapt punerea in pericol a securitatii statului. In Moldova, reprezentantii firmelor cred ca principala consecinta este scaderea standardului de viata. Firmele din sud considera in mai mare masura ca principala consecinta a coruptiei este ca investitorii straini isi pierd interesul fata de Romania, iar firmele din Bucuresti cred in mai mare masura ca procesul de schimbare este incetinit de coruptie.

In general, se constata o tendinta a firmelor din Bucuresti si din regiunea sudica a tarii sa investeasca mai mult procentual din veniturile firmei in programe de combatere a coruptiei. In acelasi timp, firmele din zona vestica sunt mai putin dispuse sa faca asemenea investitii.

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 300 de firme localizate in Bucuresti si alte sapte orase mari ale tarii din cele opt regiuni istorice (Oradea, Timisoara, Brasov, Craiova, Iasi, Piatra-Neamt si Constanta). A fost aplicat un chestionar standardizat cu intrebari adaptate din studiul asupra coruptiei realizat in anul 2000 de Banca Mondiala/Management System International si CURS.