
Presiunile pentru adoptarea de măsuri populiste sunt în creștere după ieșirea României din procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, iar autoritățile trebuie să le reziste pentru a evita inversarea unor reforme dificile sau apariția unor noi riscuri, potrivit unui raport al FMI.
„Angajamentul autorităților de a continua procesul de ajustare fiscală și de a realiza noi reforme în zona taxelor și cheltuielilor publice, inclusiv în sănătate, este binevenit. În același timp, având în vedere ieșirea României din PDE (procedura de deficit excesiv – n.r.), au crescut presiunile pentru măsuri populiste care ar inversa reforme dificile implementate anterior sau ar putea crea noi riscuri. Trebuie rezistat acestor presiuni“, se arată în raportul experților FMI prezentat board-ului instituției, care a aprobat vineri, 27 septembrie, un nou acord stand-by cu România.
Consiliul Uniunii Europene a încetat procedura de deficit excesiv împotriva României la finele lunii iunie.
Totodată, FMI recomandă depășirea „disputelor interne“ care au întârziat reforme instituționale, spre exemplu în zona planificării investițiilor.
„Sunt necesare eforturi curajoase pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor structurale UE. Reformele instituționale menite să soluționeze permanent problema arieratelor guvernului ar trebui urgentate pentru a apăra realizările reușite până acum“, se arată în raportul FMI.
FMI mai notează în raport că apariția unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor, în special cele prezidențiale, ar putea genera noi riscuri, precum întârzierea reformelor structurale convenite cu FMI, ratarea unor ținte din program sau deteriorarea încrederii investitorilor.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional a avizat vineri,27 septembrie, scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române și a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
În scrisoarea de intenție transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiții prealabile și criterii de referință structurale.
Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârșitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înțelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 și încheiată în 2011.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















