La sfarsitul acestei luni, Consiliul Director al Fondului Monetar international va analiza acordul stand-by cu Romania pentru eliberarea transei a patra de imprumut, in valoare de aproximativ 75 milioane de dolari. Practic, o decizie pozitiva a conducerii FMI va atrage dupa sine si eliberarea, pana la sfarsitul acestui an, a celei de-a doua transe din programul PSAL II al Bancii Mondiale.
Sperante contra realitatii economice
Desi ministrul de finante, Mihai Tanasescu, prezent inca de vineri la Washington pentru intalnirea de primavara a FMI, s-a declarat, inainte de plecare, optimist in ceea ce priveste decizia Fondului, realitatea autohtona a economiei ar putea atrage dupa ea surprize si asta pentru ca, in afara analizarii indicilor economici, problema nerespectarii termenelor de privatizare a BCR ar putea sta din nou ca un cui in coasta noastra.
Mai ales ca backgroundul pe care Romania il are in acest sens nu ne face sa stam chiar pe roze. Acordul cu FMI, semnat in 2001 si prevazut initial sa se deruleze pana in luna martie a acestui an, a fost prelungit, in luna septembrie a anului trecut, pana in august 2003. Extinderea programului a fost solicitata de autoritatile romane pentru finalizarea procesului de privatizare a BCR, angajament inclus in conditiile de imprumut.
Criticile de care nu se scapa
Chiar daca Fondul Monetar International va decide eliberarea celor 75 milioane de dolari, Romania va ramane la dosar cu o serie intreaga de -minusuri-, care nu se vor uita usor la Washington. Pe langa capitolul Bancii Comerciale Romane, care va fi indeaproape monitorizat peste Ocean, subiectele de analiza care isi vor avea locul rezervat pe -masa- boardului FMI vor fi legate de performanta macroeconomica generala, deficitul si politica fiscala, politica monetara, reformele structurale, dezvoltarea si privatizarea sectorului energetic. In acest sens, va trebui sa se gaseasca raspunsurile ramase restante din vizitele trecute ale FMI, cand problemele legate de reducerea arieratelor, cu precadere din sectorul energetic, si cresterile salariale peste nivelul productivitatii au ramas inca nerezolvate. De aceea, pe 25 aprilie, Washingtonul nu va uita laitmotivul cu care in cadrul ultimilor vizite a fost -gratulat- Bucurestiul, cand oficialii FMI s-au aratat total nemultumiti de nivelul de incasare a facturilor restante de companiile din acest sector. Situatie care, de altfel, este incurajata chiar de guvern, prin interzicerea executarii datornicilor aflati in curs de privatizare. Nici bugetul pentru anul 2003 nu va scapa de ochii vigilenti ai FMI, care va fi tinut si el sub lupa pentru cresterile salariale peste nivelul productivitatii, politica la care, de altfel, s-a constatat ca exceleaza tot unitatile din sectorul energetic.
Acordul stand-by cu FMI a fost semnat in luna octombrie a anului 2001, valoarea totala a acestuia fiind de 300 de DST (drepturi speciale de tragere). Prima transa a capatat unda verde in momentul semnarii acordului, iar a doua – in luna septembrie.
Banca Mondiala asteapta viza FMI
Daca Romania va reusi sa sterga din -computerul- FMI datele cu iz negativ in ceea ce priveste conditiile derularii programului stand-by si va obtine deblocarea banilor aferenti transei a patra, guvernul are toate sansele sa intre si in -gratiile- Bancii Mondiale, institutie financiara care are de acordat Bucurestilor transa a doua din programul PSAL II de ajustare economica in valoare de 169,9 milioane de dolari. Potrivit Ministerului de Finante, in urma discutiilor pe care ministrul Mihai Tanasescu le-a purtat in SUA cu vicepresedintele Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala, Johannes Lynn, semnalele sunt incurajatoare. Cu alte cuvinte, daca vin banii FMI, in conturile romanilor va poposi, pana cel tarziu in luna decembrie, si a doua transa a PSAl II. In schimb, in ceea ce priveste eprogramul PSAL I, prima transa se asteapta sa soseasca in luna ianuarie a anului viitor. Proiectul urmareste accelerarea cresterii economice in vederea aderarii la Uniunea Europeana si se va desfasura pe o perioada de trei ani, valoarea totala la care se va ridica fiind 600 milioane de dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
