Germania pregătește înăsprirea măsurilor vizând „turiștii bunăstării” din state UE

O comisie guvernamentală recomandă Germaniei să depisteze "turiștii bunăstării" din state UE aflați în căutarea unui loc de muncă și muncitorii necalificați, să-i expulzeze pe cei care comit fraude și să le interzică revenirea pentru o anumită perioadă de timp, relatează site-ul Euractiv.
Creșterea economică și rata scăzută a șomajului din Germania reprezintă un adevărat "magnet" pentru cetățeni UE care beneficiază de libertatea de mișcare în cadrul Uniunii Europene (UE), în contextul în care industria duce nevoie de personal. Însă există temeri cu privire la un "aflux" de bulgari și români, care fug de sărăcia din țarile lor, scrie site-ul.
Guvernul Merkel a creat în ianuarie o comisie care să evite asemenea abuzuri, după ce unele orașe germane s-au plâns că serviciile lor de sănătate și pentru ajutoare sociale nu mai pot face față numărului mare de șomeri est-europeni.
Concluziile "interimare" ale comisiei urmează să fie prezentate presei miercuri, însă o copie a raportului, la care Reuters a avut acces, arată că actuala coliție între social democrați și conservatori condusă de către Merkel pregătește înăsprirea regulilor.
"Guvernul susține libertatea de mișcare, iar Germania beneficiază de pe urma ei. Totodată trebuie să recunoaștem că o mulțime de probleme pot să fie asociate cu imigrația", se arată în document.
Populația Germaniei a crescut pentru al treilea an consecutiv, în 2013, în contextul în care migrația netă a atins cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani și a înregistrat o creștere a migranților din Europa de Est. Însă este prea devreme să se aprecieze dacă anularea, la 1 ianuarie, a restricțiilor impuse României și Bulgariei pe piața europeană a muncii va produce efecte și mai puternice în acest sens în 2014.
Un adjunct al ministrului de Interne, Guenter Krings, totodată parlamentar conservator, a declarat că Berlinul consideră libertatea de mișcare pentru muncitori "unul dintre pilonii principali ai UE". "Însă libera circulație la nivel european are scopul găsirii unui loc de muncă sau efectuării studiilor", a declarat el pentru Reuters. "Dacă nu ai nici măcar teoretic o șansă să fii angajat, pre-condițiile libertății de mișcare nu sunt întrunite", a adăugat el.
Guvernul german afirmă că majoritatea românilor și bulgarilor vin să muncească legal sau să studieze, însă o minoritate pretinde că efectuează activități independente pentru a primi ajutoare sau solicită ajutoare pentru copii fără intenția reală de a obține un loc de muncă.
"Vrem să fie clar că imigranții sunt bineveniți, în continuare, în Germania", a declarat Krings. "În privința imigranților, nu vrem să distingem între țări de origine bune sau rele, ci între calificări suficiente sau insuficiente ale imigranților", a adăugat el.
Primari din 16 orașe, inclusiv Koln, Hanovra și Dortmund, au afirmat în mod public, anul trecut, că nu mai pot să facă față unor imigranți șomeri provenind din Europa de Est, mulți dintre ei etnici romi.
Dezbaterea publică pe această temă în Germania este la fel de puternică precum în alte state UE, însă Berlinul este îngrijorat că o reacție împotriva migrării ar putea alimenta extrema dreaptă în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European (PE), prevăzute în mai.
Ministerul german de Interne, condus de conservatori, și Ministerul Muncii, condus de către social-democrați, care asigură împreună președinția Comisiei, alcătuită din funcționari provenind din 11 ministere, asigură "echilibrul" între cele două forțe politice din cadrul "marii coaliții" conduse de către Merkel, care împlinește miercuri 100 de zile de la preluarea mandatului.
Comisia propune limitarea șederii cetățenilor europeni aflați în căutarea unui loc de muncă la o perioadă de trei luni de zile, în cazul în care aceștia nu-și găsesc un loc de muncă, expulzarea celor care comit fraude în domeniul ajutoarelor sociale, interzicerea revenirii acestora din urmă în Germania pentru o anumită perioadă și impunerea unor verificări dure asupra celor care solicită ajutoare.
Ea mai recomandă urmărirea în justiție a firmelor care utilizează muncitori la negru și alocarea sumei de 200 de milioane de euro în vederea ameliorării problemelor sociale în orașele cele mai afectate.

Dan Marin