HOLD(ing)-UP in energie

Cabinetul Nastase s-a hotarat sa faca -marele pas- in sectorul ce le-a adus cele mai mari batai de cap, cel al producerii energiei electrice si termice, anuntand o noua reorganizare ce va schimba radical modul de functionare al acestui sector. Trebuie spus ca deciza de reorganizare a sectorului de productie a energiei vine dupa o perioada de aproape doi ani in care preturile la energia electrica si termica, precum si cele ale gazelor naturale au crescut abrupt, conform acordului cu FMI, punand actualul Guvern intr-o lumina extrem de nefavorabila. Cu imaginea puternic erodata in fata electoratului nemultumit de facturile de intretinere impresionante, seful Executivului iese acum la rampa, anuntand ca reorganizarea pe care o va realiza in sectorul de producere a energiei are ca tinta micsorarea pretului energiei. Momentul este ales strategic, avand in vedere ca suntem in prag de iarna si ca facturile la intretinere aproape ca se vor dubla, comparativ cu cele din iarna 2001-2002, cand pretul national de referinta s-a situat, in medie, la 500000 de lei/Gcal fata de 800.000 de lei/Gcal cat este in prezent.

Modul in care va fi reorganizat sectorul de producere a energiei este tinut in mare secret pana la momentul in care va fi discutat in Guvern. Premierul a declarat ca cel mai probabil in sedinta de maine se va discuta proiectul de ordonanta de urgenta privind organizarea cadrului general de constituire a unui sistem care sa permita combinarea sectoarelor termo, hidro si nuclear. Nastase a aratat ca organizarea facuta acum doi ani in sistemul energetic, in urma careia au rezultat producatori termo, hidro si nuclear, a fost -o mare greseala-, societatile astfel create neavand cum sa concureze intre ele, si deci sa asigure reducerea pretului energiei. Domnia sa uita insa ca tocmai etapa parcursa acum doi ani de zile ii permite in prezent sa realizeze o noua structurare a pietei energiei. Pentru ca este mult mai usor acum sa gandesti modul de reorganizare a producatorilor cand stii exact ce costuri au fiecare, ce zone sunt rentabile, care au costuri ridicate si mai ales cand ai stabilit un sistem de preturi si tarife justificat de costuri.

In linii mari, noua formula de reorganizare prevede constituirea unui holding in structura caruia sa intre mai multe societati de producere a energiei (cinci) rezultate prin combinarea unor termocentrale cu minele de carbune de la care se aprovizioneaza, pe de o parte, si, pe de alta parte, prin punerea la un loc a unor capacitati termo cu cele hidro. Ramane de vazut cum aceasta reorganizare va determina reducerea costurilor, in asa fel incat sa poata scadea preturile, in conditiile in care este vorba despre aceleasi capacitati de productie asezate in alte structuri.

Una din variantele ce se prefigureaza este constituirea in cadrul holdingului a cinci societati comerciale realizate astfel: termocentrala Turceni impreuna cu cateva mine apartinand CNLO, termocentrala Rovinari de asemenea cu cateva mine, centralele de la Deva si Paroseni si inca doua filiale cu statut de societati comerciale care sa includa restul termocentralelor in combinatie cu capacitati hidroenergetice. Este vorba de centralele Ludus-Iernut Borzesti, Doicesti, Galati, Brazi, Braila, Isalnita, Craiova II, Palas, precum si Sucursala Electrocentrale Bucuresti (ce include cinci centrale). In ceea ce priveste sectorul hidro, singurul lucru ce se stie cu certitudine este ca hidrocentralele Portile de Fier I si II nu vor intra in structura holdingului. Surse din MIR ne-au explicat ca holdingul sub tutela caruia vor functiona aceste societati va avea un rol strategic, respectiv acela de a evidentia care sunt investitiile prioritare si de a acorda sprijin financiar pentru obiectivele considerate a fi de importanta majora. Ceea ce inseamna ca, similar fostei Companii Nationale de Electricitate (CONEL), acest holding va dirija fluxurile financiare indicand unde sa se faca investitii si cand, adica va lua de la unele societati si va da altora.

Studiu american adoptat dupa model dambovitean

Cum s-a ajuns la o astfel de formula de reorganizare care este promovata in regim de urgenta ?

Totul a pornit de la un studiu intocmit de compania americana Hunton Williams, sub egida USAID, studiu ce a fost prezentat oficial la inceputul lunii iulie 2002. Ideea pe care s-a bazat acest studiu a fost aceea de impartire a sectorului de productie termo si hidro in asa fel incat sa rezulte niste societati care sa aiba fiecare in medie o putere medie disponibila de 2.300 MW. Un alt criteriu de selectie evidentiat de studiu a fost acela conform caruia fiecare pachet (societate) sa fie creat in asa fel incat sa aiba intre 5.000 si 6.000 GWh capacitate anuala de productie de energie electrica. In acelasi timp se va avea in vedere ca fiecare pachet sa aiba considerabil mai multa energie termica decat hidro, cu exceptia pachetului axat pe o casacada hidro majora. O alta conditie ce a stat la baza realizarii acestei noi structuri in sectorul de producere a fost necesitatea includerii in fiecare pachet a cel putin o CET (centrala electrica de termoficare) importanta in combinatia sa generala de unitati. O alta conditie evidentiata de studiu pentru a asigura o functionare fara probleme a acestor -pachete- este ca activele disponibile sa fie lipsite de datorii. Cumuland toate aceste criterii a rezultat ca Termoelectrica trebuie sa ramana cu o structura formata din centralele Deva, Bucuresti Sud si Braila, cel putin pana ce datoriile lor internationale vor fi platite. In acelasi timp, Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda, cat si Portile de Fier I si II vor ramane in patrimoniul statului. S-a evidentiat ca in cazul optim unitatile disponibile pentru privatizare nu trebuie sa fie mai vechi de 30 de ani si ca un factor favorabil ar fi constituirea acestor pachete pe unitati geografice. Concluzionand, Termoelectrica si Hidroelectrica urmau sa ramana fiecare cu anumite capacitati in asa fel incat puterea disponibila sa fie de circa 2.000 MW. Separat dupa toate aceste criterii rezultau inca patru structuri (pachete) care urmau a fi privatizate in 4-5 ani. Aceste patru posibile structuri sunt: CTE Turceni cu hirocentralele Arges si Hateg; CET Isalnita – CET Craiova – CET Palas si hidrocentrala de la Valcea; CTE Iernut- CET Brazi- CET Borzesti- CET Bucuresti Vest si hidrocentrala de la Cluj; CTE Rovinari- CET Progresul si hidrocentralele Sebes, Targu Jiu, Caransebes, Buzau.

Studiul a fost realizat impreuna cu cativa investitori strategici potentiali si donatori cheie de credite pentru a realiza care este pachetul de privatizare atragator din punctul lor de vedere.

Ramane de vazut in ce masura au tinut cont responsabilii romani de recomandarile studiului realizat de compania americana Hunton Williams. Indiferent de metoda de reorganizare adoptata, este cert ca numai prin rearanjarea in alte structuri a capacitatilor existente costurile nu se diminueaza.

Fostul ministru al industriilor, dl. Radu Berceanu, considera ca procesul de reorganizare trebuia facut inca de la inceputul anului 2001, cand Cabinetul Nastase a preluat puterea. -Mi se pare de plans faptul ca in a treia iarna Guvernul PSD se gandeste sa discute o strategie de reforma energetica. Acest lucru ne arata clar ca PSD nu a avut nici o strategie energetica, singura metoda aplicata fiind aceea de a mari foarte mult preturile fara nici o explicatie. Au ajuns chiar la varianta penibila de a spune ca ei trebuie sa scumpeasca pentru ca am ieftinit eu-, a declarat Radu Berceanu. Domnia sa a precizat ca scumpirile s-au datorat incapacitatii actualului Guvern de a explica FMI problemele cu care se confrunta sectorul energetic romanesc. -Actualul Guvern a ascultat orbeste sugestiile FMI de a mari preturile. Initial, si mie mi-a cerut FMI sa cresc pretul energiei electrice la 50 USD/MWh si la 20 USD/Gcal, dar nu am fost de acord cu asa ceva, si in consecinta nu am avut astfel de conditionalitati. Si lui Tariceanu inaintea mea FMI i-a cerut acelasi lucru 50 cu 20. Nimeni nu a inteles ca, daca preturile se maresc, incasarile scad-, a afirmat fostul ministru al industriilor. Cat despre constituirea unui holding chiar PSD, cand era in opozitie, sustinea ca nu exista o lege a holdingului. Nici acum nu exista, a mai afirmat Berceanu.