IAS-urile privatizate, cadorisite a doua oara cu stergerea datoriilor

Scutirea de datorii a fostelor IAS-uri arata inca o data ca, atunci cand este vorba de afaceri, parlamentarii nu mai au culoare politica. Dupa ce Camera Deputatilor a aprobat actul normativ in forma agreata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si de Executiv, Comisia senatoriala de agricultura vrea ca si fostele IAS-uri care sunt deja privatizate sa se bucure de facilitati. Asa ca, propun ca unitatile aflate acum in proprietate privata sa fie scutite de plata penalitatilor si a majorarilor de intarziere, iar datoriile sa fie reesalonate. Reprezentantul PD in Comisia de agricultura a Senatului, Aurel Pana, spune ca aceasta decizie nu este justificata, pentru ca societatile respective au mai fost iertate de datorii in valoare de doua miliarde de dolari in perioada 1998-1999 cand la conducerea Ministerului Agriculturii s-au aflat Dinu Gavrilescu, respectiv Ioan Muresan. In plus, efortul bugetar ar fi de 12.000 miliarde de lei. Chiar surse parlamentare din cadul partidului de guvernamant sunt impotriva acestei propuneri si considera ca, in momentul privatizarii, cumparatorii si-au asumat achitarea datoriilor si a penalitatilor si majorarilor de intarziere si a penalitatilor.

Scutirea de la plata datoriilor si a penalitatilor societatilor agricole foste IAS-uri scoate la iveala divergentele dintre senatori si deputati. Daca deputatii au hotarat sa fie iertate de datorii numai societatile care urmeaza sa fie privatizate, varianta agreata si de Executiv, senatorii din Comisia pentru Agricultura vor ca si societatile care au fost privatizate sa beneficieze de facilitati. Adica, fostele IAS-uri care acum sunt in proprietate privata sa fie scutite de la plata penalitatilor si a majorarilor de intarziere, iar datoriile sa fie reesalonate. Surse parlamentare din cadrul partidului de guvernamant afirma ca nu este normal ca IAS-urile care au fost privatizate sa beneficieze de aceste facilitati, intrucat, la cumpararea societatilor respective, cumparatorii si-au insusit achitarea sumelor prevazute in Caietul de sarcini.

Senatorii si-ar fi argumentat initiativa prin faptul ca societatile deja privatizate ar fi discriminate. Adica, sunt nevoite sa practice preturi mai mari pentru a-si achita datoriile, in timp ce societatile care urmeaza sa treaca in proprietate privata pot practica preturi mai mici pentru ca nu vor avea de platit datorii. Initiat in scopul accelerarii privatizarii prin cresterea atractivitatii fostelor IAS-uri, actul normativ a starnit pasiuni politice, iar disputele pe aceasta tema demonstreaza ca, atunci cand este vorba de afaceri, nu se mai pune problema apartenentei la un partid sau altul. Afacerile personale primeaza in dauna statului pentru ca disensiunile intre senatori si deputati nu fac altceva decat sa prelungeasca agonia societatilor cu probleme si sa ingroase buzunarele unor directori, care nu au nici un interes ca unitatile sa fie vandute. Timpul irosit inseamna cresterea cuantumului datoriilor.

-Datoriile IAS-urile deja privatizate nu fac obiectul legii-

Reprezentantul PD in Comisia de Agricultura a Senatului, Aurel Pana, singurul care a votat impotriva acestei propuneri, si-a argumentat pozitia prin faptul ca societatile agricole in discutie au mai fost iertate de datorii ce au insumat doua miliarde de dolari, in perioada 1989-1999, cand la conducerea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei s-au aflat Dinu Gavrilescu si Ioan Avram Muresan. Aurel Pana spune ca scutirea de la plata a tuturor datoriilor pentru societatile in curs de privatizare si a penalitatilor pentru cele deja privatizate ar insemna un efort bugetar de 12.000 miliarde de lei, ceea ce echivaleaza cu bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP). Directorul general al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), Cristian Candet, declara ca scutirea de penalitati si majorari de intarziere pentru societatile deja privatizate nu face obiectul actului normativ avizat de MAAP si aprobat de Cabinetul Nastase. -Pentru aceste societati poate fi luata in calcul numai scutirea de plata penalitatilor si majorarilor de intarziere, iar baza reesalonata-, spune Candet.

Presiuni la nivel inalt

Surse parlamentare declara ca nu putini sunt alesii neamului care fac presiuni la nivel inalt pentru a li se atribui astfel de societati fara respectarea prevederilor legale. Interesul mare al senatorilor pentru aceste societati poate fi explicat prin numarul mare de parlamentari cunoscuti ca latifundiari. Pana la data de 30 ianuarie, din cele 739 de societati preluate in portofoliul ADS, erau privatizate 161 de societati comerciale, iar 274 erau sub incidenta Legii nr. 64/1995, din care 212 cu sentinta definitiva. Conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta 198/1999, au fost privatizate 112 societati pana la jumatatea anului 2001, 49 de IAS-uri fiind privatizate in conformitate cu Legea 268/2001, in perioada august-decembrie 2001. Din datele prezentate de ADS, rezulta ca 19 societati sunt in diverse stadii de negociere, la 113 a fost demarat procesul de privatizare. Asadar, mai raman de privatizat 182 de societati. Analiza acestora evidentiaza faptul ca 17 societati ramase neprivatizate au activitate economica normala, cu situatie patrimoniala clarificata, cu datorii curente. Actiunile acestora vor fi scoase la privatizare in conformitate cu Legea 268/2001, insa atractivitatea lor este diminuata din cauza datoriilor bugetare si a sechestrelor instituite. Cu activitate economica slaba, pierderi mari, datorii mari cu sechestre si executari silite executate sau in curs de efectuare si cu situatie patrimoniala neclarificata, exista 107 societati. La 10 dintre societatile comerciale, ADS detine pachetul minoritar de actiuni, care nu include si teren, iar 48 de societati au ramas fara teren agricol in exploatare, ca urmare a punerii in aplicare a Legii 18/1991 si a Legii 1/2000.