Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), a declarat ieri, in timpul unei conferinte de presa, ca este de acord cu pactul fiscal propus de guvern, dar cu respectarea stricta a unor obligatii din partea tuturor, inclusiv a guvernului. Printre discriminarile pe care guvernul ar trebui sa le anihileze se numara, in opinia presedintelui CNIPMM, si impunerea platii accizelor la produse petroliere la acelasi nivel ca in UE, daca benzina si celelalte produse din aceasta categorie au preturile aliniate la nivelul practicat pe plan european.
Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, la nivel european, accizele pe tona de petrol prelucrat se situeaza la 500 de euro, in timp ce in Romania abia ating jumatate din aceasta suma. -Nu e normal ca cele cateva companii din domeniu sa bage diferenta in buzunar, alegandu-se cu profituri uriase, in timp ce restul firmelor suporta costurile-. De aceeasi parere a fost si Florea Parvu – vicepresedinte CNIPMMR.
Pact fiscal, dar nu in orice conditii
Desi reprezentantii guvernului au promis ca vor trimite partenerilor sociali o analiza despre influentele principiilor care stau la baza pactului fiscal, aceasta nu s-a intamplat, profesorul Nicolescu punand acest lucru pe seama vizitei ministrului de finante, Sebastian Vladescu, la FMI. Reprezentantii CNIPMMR au afirmat ca vor fi de acord cu acest pact daca el va contine cateva prevederi obligatorii pentru toata lumea. In primul rand, pe langa publicarea unei strategii fiscale pe termen mediu si lung, care sa permita predictibilitate pentru mediul de afaceri, pactul ar trebui sa limiteze drastic abuzul administratiilor locale, care au predispozitia de a inventa tot felul de taxe. A fost dat exemplul Iasiului, unde atat Consiliul judetean, cat si primaria percep aceeasi taxa pentru cultura si sport. Practic, la aceasta data, sunt in vigoare peste 300 de taxe si contributii diverse, ceea ce conduce la existenta unei parafiscalitati ingrijoratoare. In scopul evitarii haosului in acest domeniu, patronii propun limitarea prin cuantum procentual, adica nivelul taxelor, oriunde ar fi aplicat de catre orice administratie locala, sa nu depaseasca un anumit cuantum din cifra de afaceri.
De asemenea, patronii solicita ca in pact sa fie precizat calendarul reducerii sau cresterii taxelor, impozitelor sau accizelor astfel incat sa fie asigurat principiul predictibilitatii mediului de afaceri. Apoi, intreaga politica fiscala sa fie subordonata principiului stimularii cresterii economice si crearii de noi locuri de munca. Nu in ultimul rand, patronii solicita consultarea sistematica a partenerilor sociali cand guvernul intentioneaza introducerea de noi taxe si impozite sau cand doreste modificarea acestora. In acest scop, se solicita crearea comisiei tripartite de monitorizare a pactului fiscal la nivelul CES. Tot in cadrul pactului ar trebui inclusa si obligatia ca guvernul sa insoteasca orice reglementare in domeniul fiscal de o nota de impact fiscal, de o evaluare a noilor masuri, care ar urma sa fie introduse asupra mediului economic si social.
Combaterea evaziunii prin mijloace de motivare economica
Patronii sunt de acord cu lupta impotriva evaziunii fiscale, dar cred ca doar masurile punitive nu vor rezolva problema. In cazul concret al diminuarii muncii la negru, CNIPMMR crede ca daca pe o anumita perioada de timp, s-ar reduce cu anumite procente cuantumul contributiilor sociale pe intreg fondul de salarii, in cazul in care compania face noi angajari, nivelul acestor taxe si inpozite ar creste. S-a propus chiar o perioada de 3 ani, cand contributiile pe fondul de salarii ar putea fi diminuate, in conditiile in care se fac noi angajari, cuantumul reducerilor mergand chiar pana la 75%.
Fondul creantelor salariale sa fie garantat de stat
Potrivit art. 167 din Codul muncii, fiecare companie trebuie sa contribuie la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, in cazul in care se ajunge in situatia ca unele firme sa intre in faliment sau sa fie insolvabile. Ovidiu Nicolescu considera ca acest fond ar trebui garantat de stat, ca in Italia sau Irlanda, iar constituirea lui sa se faca fara introducerea altei taxe. Concret, CNIPMMR propune ca o parte din contributia pentru somaj sa fie destinata crearii acestui fond.
De asemenea, CNIPMMR propune introducerea unui sistem profesionist, chiar cu management strain, pentru administrarea diverselor fonduri obtinute din taxele pe salarii, cum se intampla in multe state dezvoltate, ca de exemplu in SUA, dar sub supravegherea unor consilii de administratii tripartite, guvern-sindicat-patronate. Astfel, banii nu ar mai sta in trezorerii pentru a produce paguba, ci ar intra in circuitul economic evident, sub forma de plasamente cu risc scazut.
Admistie fiscala pentru aducerea in tara a fondurilor din strainatate
Ovidiu Nicolescu crede ca cetatenii romani si unele conpanii au depusi in diverse banci din strainatate circa 5 miliarde de euro pe care nu doresc sa-i justifice. Aducerea acestor bani in tara ar reprezenta o relansare a economiei, prin ieftinirea creditului si prin cresterea lichiditatilor, dar cei in culpa ar intra sub incidenta legii penale. Astfel, guvernul, in acest caz, ar trebui sa aplice o admistie fiscala pe timp de un an, lucru pe care l-a mai facut Irlanda, unde, ca urmare a acestei masuri, intr-un an au intrat peste 4 miliarde de euro, care nu ar fi putut fi justificati potrivit legislatiei in vigoare. Drept urmare, Irlanda a ajuns tara cu una dintre cele mai mari cresteri economice din lume.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
