Impotriva calamitatilor au fost asigurate mai putin de o cincime din culturile agricole de toamna

Din lipsa de resurse financiare, de informare sau de incredere, multi producatori agricoli nu si-au asigurat, nici anul acesta, culturile agricole. Dintre cei care au incheiat totusi contracte de asigurare, aproape jumatate nu vor beneficia de despagubiri, pentru ca nu indeplinesc conditiile prevazute de lege.

Despagubirile in agricultura, un drept greu de obtinut

Producatorii agricoli care au incheiat contracte cu societatile de asigurari dupa data de 15 decembrie – termen-limita prevazut de normele metodologice de aplicare a Legii 381/2002 – nu primesc despagubiri in caz de calamitati naturale in agricultura. Potrivit situatiei inaintate Ministerului Agriculturii de catre directiile agricole judetene, numai 241.554 ha culturi de grau, orz, orzoaica de toamna si rapita pentru ulei vor beneficia de despagubiri de la buget, cu toate ca in evidenta ministerului figureaza mai mult de 545.000 de hectare calamitate ca urmare a gerurilor din timpul iernii. Acest lucru inseamna ca aproximativ 200.000 ha nu se incadreaza in prevederile legii, iar proprietarii acestora nu vor primi nici un leu despagubire. Suprafetele asigurate erau si asa mici, dintr-un total de 2,623 milioane ha culturi de grau, orz, orzoaica de toamna si rapita pentru ulei infiintate in toamna anului trecut, fiind asigurate numai 572.000 ha culturi (21,8%).

Producatorii ar trebui sa-si recupereze 70% din cheltuieli

In cazul calamitatilor naturale, producatorii agricoli ar trebui sa primeasca despagubiri de la buget, in timp ce pentru factorii naturali de risc banii ar trebui incasati de la societatile de asigurari. Caracterizarea si incadrarea in categoria de calamitate naturala se realizeaza de Ministerul Agriculturii si se aproba prin hotarare a guvernului. Potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 381, despagubirile se acorda producatorilor agricoli pentru culturile agricole si plantatiile afectate de calamitati naturale numai pentru daune ce depasesc 30% din productie. Nivelul maxim al despagubirilor este de 70% din cheltuielile efectuate pana la data producerii fenomenului, valoarea despagubirilor acordate producatorilor agricoli de la bugetul de stat diminuandu-se cu suma incasata de la societatile de asigurare. Pentru a beneficia de despagubiri trebuie respectate cu sfintenie termenele prevazute de lege, si anume expertizarea daunelor sa se realizeze in cel mult 48 de ore de la producerea evenimentului (in cazul pieirii animalelor, pasarilor, familiilor de albine si pestilor) si in cel mult trei zile de la producerea fenomenului pentru culturile agricole si plantatii. Dreptul la despagubiri si volumul acestora se stabilesc fie de o comisie stabilita prin ordin al prefectului, fie de reprezentantul societatii de asigurare impreuna cu proprietarul care a suferit paguba.

Producatorii vad cu greu banii pentru subventii

Potrivit reglementarilor legale, producatorii agricoli trebuie sa achite 80% din valoarea primelor la incheierea contractului cu societatile de asigurare pentru a beneficia de subventia de prima, in valoare de 20%, acordata de la buget. Asiguratorii au constatat insa ca majoritatea agricultorilor nu dispun de acesti bani la incheierea contractului de asigurare, solicitand plata primelor in rate. Societatile de asigurari spun ca in lipsa unei reglementari in privinta incasarii subventiei la prima sunt intarziate: cheltuielile de administrare a politelor, plata reasiguratorului si, implicit, plata daunelor. In plus, asiguratorii propun ca termenul-limita de asigurare a culturilor de toamna sa fie prelungit, astfel incat culturile care nu au beneficiat de despagubiri pentru ger sa poata fi asigurate primavara dupa reluarea vegetatiei, impotriva unor fenomene naturale, precum seceta sau grindina. Asiguratorii mai solicita guvernului acordarea de despagubiri, astfel incat banii sa ajunga la timp pentru reinfiintarea de culturi pe suprafetele calamitate.

Din suprafata asigurata la culturile de toamna, peste 325.000 ha (57%) au fost asigurate la Agras, pe locurile urmatoare situandu-se Allianz-Tiriac cu 130.000 de hectare si Asirom cu 97.400 de hectare.