Indicatorii aparentelor

Pentru pietele financiare, chiar daca nu a marcat un -boom-, anul 2001 a fost ceva mai bun decat anii anteriori. La ghiseele bancilor nu am mai vazut multimi de deponenti furiosi, pentru ca sirul falimentelor bancare s-a intrerupt, si nu a mai cazut nici un fond de investitii. Piata asigurarilor are, in fine, dupa mai bine de trei ani de asteptari, un organism de supraveghere cu puteri sporite si primele norme de aplicare a noii legislatii. Piata de capital nu a reusit sa creasca prea spectaculos, chiar daca societati gigant, precum Petrom sau BRD, au fost cotate la bursa, insa cel putin pentru imbunatatirea cadrului general de reglementare s-a facut un prim-pas, prin elaborarea unei noi legi a valorilor mobiliare. In premiera, dezbaterea pe marginea acesteia a fost transparenta, proiectul putand fi consultat pe Internet in fazele intermediare.

Departe de a fi spectaculoase, aceste puncte bune castigate de pietele financiare romanesti au si o parte negativa, fiind, oricum, umbrite de evolutii proaste in anumite sectoare. La nivel macro, imbunatatirea unor indicatori a lasat impresia unei relansari economice, insa a avut adesea un efect de bumerang, mai vatamator poate pentru sanatatea economiei, decat partea trecuta la capitolul -realizari-. Cel mai cert castig ramane, totusi, absenta -tragediilor financiare-: nici o banca nu a mai dat faliment, iar Romania este departe de pericolul intrarii in incapacitatea de plata ce plana candva asupra sa. Depasirea definitiva a unei eventuale crize a fost confirmata, de altfel, de incheierea unui nou acord cu Fondul Monetar International si de reactia imediata a agentiilor de rating Standard & Poor*s si Fitch IBCA, care au imbunatatit calificativele acordate tarii noastre.

Creditele neperformante au scazut artificial

In fapt, daca ne luam dupa datele oficiale, bancile romanesti s-au intarit considerabil in ultimul an, la nivelul intregului sistem bancar, ponderea creditelor neperformante reducandu-se simtitor. Aceasta reducere a fost insa, in cea mai mare parte, artificiala, dat fiind faptul ca activele neperformante ale fostelor banci de stat au fost preluate de AVAB, iar -gaurile- s-au acoperit prin emisiuni de titluri de stat. Problemele de lichiditate si solvabilitate, agravate de intarzierea privatizarii Bancii Agricole, s-au atenuat, insa, dupa preluarea institutiei de catre Banca austriaca Raiffeisen. In afara vanzarii Bancii Agricole, care a trebuit grabita mai mult de nevoie, guvernantii nu au facut exces de zel in finalizarea privatizarii sectorului bancar. In cazul BCR, strategia de privatizare s-a schimbat de cateva ori, acelasi lucru urmand sa se intample acum si cu firma ce acorda consultanta. Cat priveste vanzarea CEC, promisiunile facute de Executiv in fata Uniunii Europene si a institutiilor financiare internationale se bat cap in cap cu declaratiile premierului Nastase, care vede Casa de Economii si Consemnatiuni tot in ograda statului si cu depozitele populatiei garantate integral.

O tendinta pozitiva, demarata anul acesta, a fost reducerea dobanzilor, atat la titlurile de stat, cat si la nivelul celor practicate de banci. Bancile comerciale au inceput sa-si invinga reticenta de a acorda credite, fiind nevoite sa-si indrepte plasamentele catre sectorul de retail, al clientilor mici, in conditiile in care certificatele de trezorerie au devenit mai putin atractive, iar marii clienti au fost deja impartiti. In primele zece luni ale anului, creditul neguvernamental a crescut cu 15,4%, ajungand la 107.391 miliarde lei, in timp ce creditul guvernamental (imprumuturile acordate statului) s-a diminuat continuu, pana la 21.808 miliarde lei la finele lunii septembrie. Bancile au redus si dobanzile active (la credite), insa cu un procent mult mai mic decat cel aplicat in cazul dobanzilor oferite la depozite, astfel incat, pentru persoanele fizice, bonificatia primita pentru un depozit in valuta nu mai depaseste 5% pe an, in timp ce dobanda anuala platita la un imprumut bancar in dolari nu coboara sub 9%.