Industria romaneasca, in blocaj total!

Industria romaneasca nu mai este de mult ceea ce a fost odinioara. In locul fabricilor mari, cu traditie, care au fost devalizate si inchise, nu s-a ridicat nimic. Astfel am devenit dintr-o tara producatoare, cu traditie in anumite sectoare, in una cu predilectie de consum. Este bine sau este ingrijorator in contextul in care ne -paste- integrarea? Nu este deloc bine, ne confirma presedintele patronatului din industria usoara – FEPAIUS, Maria Grapini. Confectiile sunt o ramura a industriei care odata era varf de lance a industriei autohtone, iar acum se afla la nivel de avarie. Si asta, pentru ca strategiile lansate cu mare tam-tam au ramas in sertare, fara sa se intreprinda nimic concret. Romania risca, dupa 2007, ca zeci de mii de persoane sa ramana pe drumuri, prin falimentul a mii de fabrici, si astfel sa disparem de pe -lista- producatorilor odinioara de traditie.

Maria Grapini ne va explica cum s-a ajuns la aceasta situatie, ce ar trebui facut si mai ales cine este raspunzator pentru toate cele neintreprinse la timpul potrivit.

– Din pacate, vi s-au adeverit prognozele realizate anul trecut. Industria usoara a intrat pe topogan.

– Din nefericire, rezultatele anului 2005 – pentru care noi aveam mari asteptari – arata ca, pentru prima data, ponderea industriei usoare in total exporturi a scazut si am ajuns la aproximativ 27%. Este ingrijorator faptul ca firmele au incheiat anul pe pierderi, pentru ca asta nu da semnale foarte bune in ceea ce priveste evolutia din acest an. S-a ajuns in situatia in care suntem intr-un blocaj total, s-au pierdut zeci de mii de locuri de munca, iar sute de firme si-au inchis portile. Pe ramura, pierderile pe prima jumatate a anului trecut au fost de aproximativ un miliard de euro, la total exporturi, de sase miliarde. Continuam din pacate pe aceeasi linie si in 2006, intrucat guvernul are in continuare o atitudine foarte resemnata.

-Strategiile guvernamentale au ramas prin sertare-

– Dar s-au facut strategii, documente de sute de pagini, la care s-au folosit zeci de oameni. Pe de alta parte, au existat tot soiul de intalniri intre reprezentantii guvernului si cei ai mediului de afaceri. Ce finalitate au avut toate acestea?

– De 12 ani vorbim de revigorarea industriei primare, devenita un slogan. Aproximativ 400 de oameni au fost angrenati in elaborarea strategiei de export a Romaniei, care este din pacate doar un dosar de pus in dulap. Am intrat si in 2006 fara sa aplicam nici o masura prevazuta in acel document, desi fusesera stabilite termene si obiective precise. Toate aceste documente se opresc insa din pacate in sertare si nu gresim daca spunem ca sunt documente -de buzunar-. In urma celei mai recente intalniri avute cu vicepremierul Copos s-a stabilit ca fiecare dintre participanti, factori implicati – respectiv Garda Financiara, Vama, Protectia Consumatorului, banca centrala si Eximbank – sa vina cu solutii concrete pentru rezolvarea situatiei. Noi, patronatul din industria usoara, am trimis propunerile in termenul stabilit, respectiv 18 martie a.c. Din cealalta parte, nimic. Si atunci? Ce putem crede?

– Rea-credinta, dezinteres sau pur si simplu lipsa de profesionalism?

– Inseamna doar ca cineva nu-si face treaba. Am propus solutii concrete. Oricine poate observa ca toate controalele de anul trecut ale institutiilor abilitate de control au fost aidoma unei sine ferate. Garda a controlat ceva, Vama altceva, Protectia Consumatorului cu totul altceva. Daca toate aceste institutii ar lua in vizor, spre exemplu, firmele care importa produse subevaluate in vama, mergandu-se pe filiera, pana la comercializare s-ar ajunge la ceva. Este vorba doar de a se lucra in echipa. Si in acest context este oare lipsa de credibilitate de care se -bucura- aceste institutii de control nejustificata? Pentru ca produsele subevaluate ce provin din import, spre exemplu, ce fac ca cele autohtone sa nu mai devina competitive pe piata interna, este doar o problema.

-Romania n-a stiut sa negocieze cu UE-

– Care este efectul direct al intrarii masive de produse subevaluate?

– Aceasta situatie afecteaza doar 15% din producatorii din bransa. Pentru ca atat acopera piata interna. Dar cealalta parte, de 85%, a producatorilor este foarte grav afectata de socurile valutare care au zdruncinat foarte mult industria usoara si, nu in ultimul rand, de costurile foarte mari pe care am fost nevoiti sa le suportam. Anul trecut, preturile la utilitati au crescut extrem de mult – cu 42% la gaze si cu 35% la energia electrica. Acestea, coroborate cu alte costuri mai mult sau mai putin ascunse, duc la o necompetitivitate cu produsele altor tari. Pentru ca Romania n-a stiut sa negocieze. In 2003, aveam posibilitatea sa folosim una din facilitatile oferite de Uniunea Europeana. Este vorba de sume cuprinse intre 90 de euro si 200 de euro pe kilogramul de in si canepa procesat. N-am stiut sa ne folosim de aceasta parghie si normal ca noi nu mai putem fi competitivi in raport cu tari precum Franta sau Germania care au -prins- aceste facilitati si automat ei produc mai ieftin.

– Aceasta, in conditiile in care industria era deja in picaj…

– Da, pentru ca s-a distrus fara nici un fel de mila industriile strategice. Am cerut sa nu se desfiinteze combinatele de fire si fibre sintetice. Au facut-o si astazi n-avem din productie interna nici un fir de matase, vascoza sau poliester. Trebuie sa importam absolut totul, la preturi, cum v-am spus deja, mari care ne ridica costurile. Oricum, situatia actuala nu are precedent. Avem doua variante: ori vrem sa facem industrie ori nu! Daca vrem, atunci actualul guvern trebuie sa vina rapid cu o solutie, sa puna pe masa o strategie pentru cel putin doi ani, care sa fie urmata pas cu pas. Daca nu se vrea, sa ni se spuna si inchidem. Altceva nu avem ce face.

-Daca nu se face ceva rapid, prevad o criza fara precedent, cu manifestari de strada-

– Vor ramane pe drumuri jumatate de milion de persoane.

– In ramura lucreaza aproximativ 500.000 de oameni. Daca nu se face ceva rapid prevad, repet, o criza fara precedent, cu iesiri si manifestari de strada. Si asta, in conditiile in care peste un an se presupune ca ne integram in Uniunea Europeana. Cum o facem? Cu un puternic decalaj din toate punctele de vedere: putere de cumparare, mentalitate, forta financiara a industriasului? Cum se va putea rezista dupa momentul 2007 in aceste conditii?

– Ce s-ar putea intampla, practic, dupa integrare?

– Vreau sa ma feresc sa fac prognoze, pentru ca, din pacate, s-au adeverit. Daca situatia actuala va continua si in perioada urmatoare, aproximativ 40% din societatile din industria usoara vor disparea efectiv. Iar cei care vor ramane – firme mari in acest moment – nu vor avea puterea financiara sa reziste. Nu vor avea suficienta putere financiara sa realizeze toate investitiile necesare rezistarii pe piata unica. Iar investitorii nu se pot hazarda, repet, sa faca investitii ce presupun dezvoltarea afacerii, intrucat nu stiu ce le rezerva ziua de maine. Atat timp cat ni s-a promis predictibilitate, dar n-avem parte de ea, cum sa ne aventuram? Nu stim care ne vor fi costurile in toamna aceasta, cu cat vor mai creste preturile la utilitati etc! Nu stim ce strategie are guvernul, astfel incat in baza ei sa ne facem planuri de investitii si dezvoltare.