Ramura textile, confectii ramane cea mai dinamica din punct de vedere al aportului in totalul exporturilor romanesti, peste un sfert din totalul marfurilor livrate pe piata externa fiind articole de imbracaminte si materii textile. Practic, in primele patru luni ale acestui an, exporturile de confectii textile, pielarie, incaltaminte au totalizat 1.031,1 milioane de dolari, in crestere cu circa 26% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand s-a inregistrat un nivel al exporturilor din aceste produse de 818,9 milioane de dolari. Ceea ce inseamna ca ponderea ramurii de textile, confectii, pielarie, incaltaminte in totalul exporturilor tarii noastre in primele patru luni ale acestui an a fost de aproape 28%, in conditiile in care, daca si celelate industrii contribuiau la exporturile tarii, ponderea normala a acestui sector trebuia sa fie de maximum 10%.
Participarea importanta a acestei ramuri in structura exporturilor este o consecinta directa a functionarii in sistem lohn a majoritatii fabricilor de confectii si incaltaminte. La ora actuala, peste 85% din productia fabricilor de confectii si incaltaminte se realizeaza in sistem lohn, ceea ce inseamna ca materia prima, modelele si piata de desfacere sunt asigurate de investitor. Practic, acesta foloseste numai forta de munca din tara. Sistemul -lohn- a reprezentat la momentul aparitiei pe piata romaneasca, in anul 1990, unica sansa de supravietuire a fabricilor de confectii si incaltaminte, ce nu dispuneau de surse financiare necesare achizitionarii materiei prime si modernizarii echipamentelor invechite.
Lohn-ul nu are inca alternative viabile
Inca de la inceput, s-a stiut ca lohn-ul reprezinta o solutie temporara si ca, dupa o perioada de cativa ani, investitorii in unitatile ce lucreaza in acest sistem se reorienteaza catre alte piete, unde forta de munca este mai ieftina si unde au o piata de desfacere asigurata. Este cazul Ucrainei si Rusiei, unde forta de munca costa intre 3-10 dolari/luna, in timp ce la noi castigul minim pentru un angajat din industria textila este de circa 800.000 de lei. Din pacate insa, desi s-a stiut ca lohn-ul nu reprezinta o varianta de dezvoltare a industriei de confectii si incaltaminte pe termen lung, nu au fost gandite alte politici care sa creeze alternativa la acest sistem. Aceasta in conditiile in care oficialii romani s-au aratat in nenumarate randuri nemultumiti de faptul ca produse in sistem lohn detin o pondere importanta in totalul exporturilor. Chiar primul-ministru, dl Adrian Nastase, a declarat la inceputul acestui an ca -nu este un lucru prea imbucurator prezenta in primele locuri in exportul Romaniei a ramurilor industriale bazate pe lohn-. Adrian Nastase sustinea necesitatea reorientarii industriei romanesti si implicit a exporturilor catre produsele de inalta tehnologie. Chiar daca nu sunt privite cu ochi buni, pana una-alta, exporturile in sistem lohn sustin balanta comerciala, in conditiile in care importurile au inregistrat o crestere de 37% in primele patru luni ale anului. Presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara -Fepaius-, dl Aurelientu Popescu, considera ca o reducere a exporturilor in lohn se poate realiza numai in conditiile in care s-au gasit solutii pentru realizarea unui export direct de astfel de produse. Una dintre solutiile care ar conduce la diminuarea procentajului productiei in lohn ar fi dezvoltarea sectorului primar, tesatoriile si filaturile, care astfel ar asigura materia prima necesara in industria confectiilor.
Productia de materii prime are nevoie de stimulente
Dupa cum se stie, sectorul primar a avut cel mai mult de suferit dupa 1990, ca urmare a sumelor ridicate pe care le necesita investitiile in acest sector. -Daca o fabrica de confectii o poti realiza cu circa 500.000 de dolari, o filatura necesita o investitie de minimum trei milioane de dolari-, a explicat Aurelientu Popescu. Situatia financiara critica a facut ca multe dintre aceste unitati sa-si inchida portile, numarul filaturilor care au reusit sa supravietuiasca fiind de 27. Dintre acestea, numai o mica parte au reusit sa investeasca in modernizari, restul ramanand cu tehnologiile anilor *60. Presedintele Fepaius considera ca necesarul anual de investitii pentru revigorarea sectorului primar ce asigura materia prima pentru confectii este de circa 50 milioane de dolari. Revitalizarea sectorului primar ar conduce la diminuarea cu circa 30% a importurilor de materii prime necesare productiei in sistem lohn, apreciaza dl Popescu. O alta mare problema a unitatilor producatoare de tesaturi si fibre este legata de legislatia in vigoare, care practic nu le asigura nici un fel de facilitati pentru dotari. Mai clar, aceste unitati nu intra nici sub incidenta Legii 133 privind IMM-urile – care asigura facilitati pentru importurile de echipamente, nici sub cea a Legii investitiilor directe, care prevede astfel de facilitati numai de la un plafon de un milion de dolari investitie. -In conditiile in care numarul intreprinderilor mari reprezinta 4,5% in total sector, este important sa se gaseasca solutii de sprijinire a investitiilor pentru modernizare si in cazul acestora-, a precizat dl Popescu.
Dezvoltarea industriei de textile, confectii nu se poate realiza fara o strategie clara, bine conturata, care sa reflecte potentialul de productie si cel de desfacere. Presedintele Fepaius considera ca este necesara elaborarea unui set de strategii subsectoriale care sa fie corelate unele cu altele. Toate aceste strategii trebuie sa porneasca de la studii de piata interne si internationale, care sa reflecte inclusiv tendintele acestei industrii. -La ora actuala, nici noi, nici Ministerul Industriei si Resurselor nu avem o imagine clara asupra necesitatilor pietei de profil in urmatorii cinci sau zece ani-, afirma dl Popescu. De asemenea, nu exista corelatii intre domeniile de activitate. Spre exemplu, agricultura nu este informata ca unitatile producatoare de textile, confectii au nevoie de in si canepa, in conditiile in care aceste materiale sunt solicitate la export. In aceste conditii, fara o evaluare a pietei interne si externe, strategiile pe care le elaboreaza specialistii in domeniu sunt simple supozitii, arata presedintele Fepaius.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
