Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a dat ieri o veste proasta mediului de afaceri din Romania. Dupa ce, initial, a apreciat ca in acest an inflatia va ramane -la o cifra-, a devenit mai explicit, precizand: -Inflatia va fi cu 2% mai mare decat ne-am propus. Acum suntem la 8%!-.
Amintim ca Emmanuel van der Mensbrugge, seful misiunii FMI pentru Romania, avansase luni cifra de 8,5%. Apoi, guvernatorul BNR, referindu-se la posibila evolutie a inflatiei pe anul 2006, a rostit, timid, cifra de 6,5%, precizand ca aceasta limita ar putea fi depasita ca urmare a cresterii preturilor la gaze naturale si la paine. Ingrijorarea guvernatorului a parut justificata, mai ales dupa ce a precizat ca impactul cresterii pretului la gaze va fi major si ca, in opinia sa, nu vede ce preturi ar mai putea sa scada. In contextul in care noua rectificare bugetara va conduce la o accelerare a cheltuielilor pe ultimele doua luni ale acestui an, se poate aprecia ca inflatia se va apropia de 8,5% sau chiar de 9%. In ceea ce priveste reactiile politicienilor si ale analistilor referitoare la ruperea acordului de catre FMI, acestia nu s-au aratat deloc ingrijorati.
Inflatia va fi in acest an an mai mare cu 2%, iar in 2006 acest indice ar putea depasi tinta propusa ca urmare a cresterilor de preturi prognozate la gazele naturale, dar si la anumite produse alimentare.
La seminarul -Tintirea inflatiei in contextul noii politici fiscale-, organizat ieri la sediul BNR, au participat cele mai importante personalitati ale vietii politice si economice, cu exceptia premierului, care au, sau au avut, responsabilitati directe in gestionarea politicilor macroeconomice. S-au aflat, asadar, fata in fata guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, Varujan Vosganian, Mihai Tanasescu si Daniel Daianu.
Ruperea acordului nu-i o tragedie
Presedintele Comisiei buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, a apreciat ieri ca anuntul FMI privind ruperea acordului reprezinta un semnal -ca trebuie sa fim foarte realisti de acum incolo. Constrangerile trebuie sa vina de la noi. Marele adversar al nostru este populismul-. In acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat ca stadiul relatiilor cu FMI nu trebuie dramatizat, acordul fiind valid pana la incheierea lui, in iunie 2006. Referindu-se la deficitul de cont curent, a precizat ca acesta nu va depasi substantial nivelul din 2004, dar reprezinta o problema, care nu poate fi rezolvata doar prin politici fiscale. Isarescu si-a exprimat anumite rezerve referitoare la structura importurilor, reluand ideea potrivit careia mare parte din consum provine din fondurile transferate de romanii din strainatate, estimate in acest an la peste 4% din PIB. Potrivit ministrului finantelor, Sebastian Vladescu, relatiile cu FMI continua, iar reactia de ieri a reprezentantului acestui organism la Bucuresti nu a facut decat sa declanseze o dezbatere mai profunda despre economia romaneasca. Vladescu sustine in acest sens ca, oricat de mari ar fi taxele si impozitele, este deosebit de dificil ca ponderea acestora sa depaseasca 31% din PIB in actualul context economic. In plus, ministrul a afirmat ca deficitul bugetar pe anul 2006, propus in proiectul de buget, reprezinta limita pe care guvernul nu doreste s-o depaseasca, fiindca aceasta permite stabilitatea economica. Totodata, Vladescu a tinut sa precizeze ca una dintre divergentele majore cu FMI a reprezentat-o ideea introducerii zonei rurale in sfera fiscalitatii, dar considera ca acest proces nu poate fi demarat in afara demararii unor -necesare programe de investitii.-
Cota unica de 16% -a creat un deficit enorm-
Mihai Tanasescu, fost ministru al finantelor, a dezvaluit ieri ca reprezentantul FMI la Bucuresti ar fi fost de acord ca Romania nu are nevoie de FMI, in timp ce reprezentantii europeni au avut o opinie contrara, astfel ca aceasta institutie ar fi devenit un fel de supervizor al UE pentru Romania. Fostul demnitar crede ca exista totusi o oarecare ingrijorare din partea europenilor fata de cele intamplate luni, la Bucuresti. In plus, Tanasescu a afirmat ca nu deficitul de cont curent reprezinta problema majora cu FMI, ci politica de venituri publice, in special cota de 16%, care -a creat un deficit enorm-. Pe de alta parte, fostul ministru este ingrijorat de excedentul bugetar de 0,5% si de cheltuirea acestuia, in urma viitoarei rectificari bugetare, in lunile noiembrie si decembrie, care va determina o alta presiune asupra inflatiei. Potrivit fostului ministru, in acest mod se vor cheltui circa 1,5% din PIB, adica 45.000 miliarde de lei vechi.
Tariceanu contrazice FMI in chestiunea cotei unice
Calin Popescu Tariceanu a declarat ieri, in cadrul seminarului -2005-2007 – Solutii liberale de dezvoltare a Romaniei. Ardealul, un pilot pentru dezvoltarea Romaniei-, ca ratiunea introducerii cotei unice de 16% a fost faptul ca vechea cota, de 25%, nu era una verosimila, in realitate, ea cifrandu-se la doar 15,1%. Totodata, in opinia primului-ministru, afirmatia FMI potrivit careia tara noastra a pierdut un miliard de euro, in urma deciziei de a introduce cota unica de impozitare, este una nefondata, bazata pe -un calcul stramb, pe hartie-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
