Institutiile statului s-au inghesuit sa faca afaceri cu bancile lui Vintu

– ASTRA: Fostul presedinte al societatii de asigurari, Nicolae Constantin Hateganu, a dispus, in 2000, plasamentul a opt milioane de dolari din conturile ASTRA in doua dintre bancile lui Sorin Ovidiu Vintu – BID si BRD, dupa care a devenit presedintele unei societati private de asigurari, infiintate de Gelsor.

– Posta Romana: Ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, sustine ca plasamentul a fost -corect si justificat-, fapt ce poate fi explicat prin aceea ca fostul sau consilier, Razvan Haritonovici, este in momentul de fata presedintele societatii de asigurari ASTRA.

– SIF Muntenia: Presedintele Muntenia Invest (societatea de administrare a SIF Muntenia), Teodor Mihaescu, a declarat ca exista o intelegere tacita cu Banca Romana de Scont: BRS credita firmele cu probleme din portofoliul SIF, refuzate de celelalte banci, in schimbul plasamentelor bancare facute de societatea de investitii financiare din banii actionarilor.

In timp ce Compania Nationala Posta Romana risca sa aiba o gaura financiara importanta, prin depozitul facut la Banca Romana de Scont, ministrul comunicatiilor considera ca o astfel de situatie nu putea fi previzibila si ca, de fapt, a fost vorba de o tranzactie ce se anunta profitabila pentru compania de stat. Dan Nica sustine ca decizia de a depune banii la BRS a fost corecta si justificata, intrucat banca oferea cele mai bune conditii pentru acest gen de operatiuni, uitand ca, pentru o companie de stat, primul criteriu in plasarea banilor intr-o banca este cel al sigurantei. Comisionul perceput de BRS pentru retrageri si depuneri in cont era, conform afirmatiilor dlui Dan Nica, de 20 de ori mai mic fata de celelalte banci, iar dobanda oferita era de 5,5%, in comparatie cu 3,5% la celelalte institutii bancare. Mai mult, sustine ministrul comunicatiilor, decizia Postei era justificata, de vreme ce BRS era autorizata de Banca Nationala a Romaniei si era auditata de PricewaterhouseCoopers. -In momentul in care ai o banca care este autorizata si supravegheata de BNR, la fel ca oricare banca, nu ai voie sa refuzi o oferta comerciala a bancii respective, in situatia in care banii pe care tu ii puteai obtine de la respectiva banca erau mai multi decat ceea ce iti oferea alta banca-, a afirmat Dan Nica.

Este de mirare faptul ca ministrul comunicatiilor nu se intreaba de ce nu au considerat si alte companii de stat ca depozitele la BRS reprezinta o adevarata afacere si de ce Posta Romana este un caz singular. Motivul este simplu, iar dl Dan Nica nu face prin aceste afirmatii decat sa ignore faptele reale ce au determinat o astfel de decizie. Astfel, ministrul comunicatiilor uita sa spuna ca unul dintre fostii consilieri ai domniei-sale, Razvan Haritonovici, in prezent presedinte al societatii de asigurari ASTRA, a fost angajat in firmele lui Sorin Ovidiu Vintu. Mai mult ca sigur ca, fara -sfaturile- utile ale fostului consilier, nici ministrul comunicatiilor, nici conducerea Postei Romane nu ar fi remarcat – avantajele- oferite de BRS. Din pacate, practica ne-a invatat ca toate pierderile inregistrate de companiile de stat sunt recuperate pe spatele contribuabililor. Asa se explica si nonsalanta cu care ministrul Nica declara ca, de fapt, era vorba de un plasament extrem de profitabil si ca, oricum, suma plasata la BRS este nesemnificativa, reprezentand -numai 0,1% din rulajul Postei Romane-. Evident, suma devine cu atat mai nesemnificativa, cu cat va fi recuperata de la contribuabili.

Fostul presedinte al -Astra-, demis de Ovidiu Musetescu dupa un plasament in BIR si BRS

Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a facut ieri unele precizari cu privire la acuzatiile ce i-au fost aduse ministrului Ovidiu Musetescu pe marginea procesului de privatizare a societatii de asigurari -Astra- SA. Astfel, vanzarea pachetului de 75,677% din actiunile detinute de stat la -Astra- a fost demarata de FPS, in timpul mandatului fostului presedinte Radu Sarbu, negocierile fiind castigate de SC -Ceptura- SRL. FPS nu a incheiat insa contractul de vanzare-cumparare a actiunilor cu societatea mentionata, pe motiv ca oferta acesteia nu era suficient de serioasa, in speta ca planul de investitii era esalonat pe o perioada de 30 de ani. -Prin urmare, afirmatia potrivit careia ministrul Ovidiu Musetescu nu doreste privatizarea <Astra> este falsa, cu atat mai mult cu cat acesta a dispus inlocuirea din functie a presedintelui CA al <Astra>, Nicolae Constantin Hateganu, in mandatul caruia s-au facut plasamentele bancare incriminate in mass-media-, se arata in comunicatul APAPS. Hateganu a dispus, in 2000, plasamentul a opt milioane USD din conturile -Astra- in doua dintre bancile lui Sorin Vintu – BID si BRD, dupa care a devenit presedintele unei societati private de asigurari, infiintate de Gelsor.

Firma -Ceptura- a atacat in instanta decizia FPS, solicitand ca acesta sa fie obligat la incheierea contractului de vanzare-cumparare de actiuni. Printr-o sentinta a Tribunalului Municipiului Bucuresti (TMB), FPS a fost obligat sa incheie in forma scrisa contractul de privatizare cu SC -Ceptura- SRL si sa plateasca daune cominatorii in valoare de trei milioane de lei/zi din momentul in care hotararea a ramas definitiva.

In paralel, FPS a fost actionat in instanta de SC -Nova Trade- SA, cel de-al treilea ofertant pentru -Astra-, dupa -Ceptura- si -Administrator Int.-. Intrucat -Administrator Int.-, reprezentata de Dinu Patriciu, a decis sa se retraga din competitie, reprezentantii -Nova Trade- s-au considerat indreptatiti sa ceara incheierea cu FPS a contractului de privatizare, dar in conditiile anuntate de -Astra- in cursul negocierilor, inferioare insa celor valabile pentru -Ceptura- SRL. -Nova Trade- a cerut in instanta si anularea in parte a unei hotarari luate in sedinta CA al FPS din 9 noiembrie 2000, prin care s-a decis neincheierea contractului de vanzare-cumparare cu -Ceptura-, in sensul sistarii masurii de reluare a procesului de privatizare si obligarea FPS la incheierea contractului de trecere in proprietate privata a pachetului de actiuni al societatii -Astra-. TMB a dat castig de cauza firmei -Nova Trade-, iar apelul si recursul declarate de APAPS au fost, pe rand, respinse de Curtea de Apel Bucuresti si de Curtea Suprema de Justitie.

Pana la judecarea contestatiei in anulare aflate pe rolul CSJ, APAPS a fost pusa in situatia de a respecta doua sentinte contradictorii ale instantelor de judecata, fiind nevoita sa semneze contractul de vanzare-cumparare de actiuni al -Astra- atat cu -Ceptura- SRL, cat si cu -Nova Trade- SA. -Aceste sentinte nu pot fi puse in aplicare nici independent una de cealalta, nici concomitent, fiind impotriva principiilor fundamentale ale dreptului romanesc-, informeaza APAPS.

In acest context, in anul 2000, SIF Banat-Crisana a deschis la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia Comerciala o actiune prin care cerea suspendarea procesului de vanzare prin negociere, pe motiv ca anuntul de privatizare a societatii de asigurari nu continea pretul actiunilor, iar metoda aprobata era privatizarea prin oferta publica si nu aceea prin negociere directa, pentru care a optat fostul CA al FPS. Printr-o sentinta a TMB, catre care fusese declinata competenta judecarii acestei cauze, a fost admisa actiunea SIF Banat-Crisana si constatata nulitatea absoluta a ofertei de vanzare prin negociere a pachetului de actiuni al -Astra- si a tuturor actelor ulterioare intreprinse de FPS. Impotriva acestei sentinte, APAPS a declarat initial apel, pe care ulterior l-a retras, cu motivatia ca sentinta apelata este, in fapt, in sprijinul constant al pozitiei institutiei, care luase decizia de revocare a ofertei de privatizare in care au fost angrenati competitorii cu care APAPS se afla in litigiu in celelalte dosare. -APAPS isi manifesta inca o data intentia ferma de a relua privatizarea <Astra> dupa finalizarea tuturor actiunilor in instanta. Procesul trebuie facut, dar in conditii favorabile statului roman, cu un investitor serios, in baza legislatiei specifice in vigoare-, se precizeaza in comunicatul APAPS.

Reamintim ca, datorita derularii acestui sir de procese, contractul de consultanta incheiat de FPS cu PriceWaterhouseCoopers, prin care statul roman beneficia de finantare externa nerambursabila in suma de 200.000 euro prin Programul PHARE, a expirat fara ca APAPS sa poata utiliza aceste servicii si fara a putea fi trasi circa 140.000 euro.

Intelegeri oculte intre SIF Mntenia si actionarii BRS

Presedintele Muntenia Invest (societatea care administreaza SIF Muntenia), Teodor Mihaescu, a dezvaluit in presa aranjamentele existente intre societatea pe care o conduce si Banca Romana de Scont (BRS). Potrivit afirmatiilor acestuia, de mai mult timp, intre cele doua societati se stabilise o intelegere tacita: SIF Muntenia plasa bani la banca lui Sorin Ovidiu Vintu, iar BRS acorda in schimb, cu generozitate, credite firmelor nerentabile din portofoliul societatii de investitii, refuzate de toate celelalte banci din tara.

Un astfel de aranjament a stat si la baza plasamentului de 600.000 de dolari facut de SIF la BRS. Banii miilor de actionari ai societatii de investitii financiare s-au pierdut intre timp undeva pe drum, intre Banca Romana de Scont si Piraeus Bank, institutia la care ar fi trebuit sa ajunga potrivit solicitarilor SIF. -Noi am facut intr-adevar un depozit care a expirat la jumatatea lui decembrie, chiar inainte sa se declanseze scandalul asta cu Nicolaescu si cu tot. Ne-a dat ce a facut, ordinul de plata, avem exemplarul ca s-a executat operatia, avem extrasul de cont ca banii au plecat spre Piraeus… Singura problema este ca banii nu ajunsesera pana ieri in Piraeus, ceea ce da de banuit-, sintetizeaza Teodor Mihaescu situatia banilor depusi la BRS. Cu toate ca putea solicita declansarea falimentului bancii, pe motivul neonorarii unei plati in termen de sapte zile, presedintele Muntenia Invest nu a facut-o motivandu-si decizia prin faptul ca -daca cineva declara banca in faliment, sunt sanse reduse sa mai incasezi banii-.

Explicatiile neoficiale pentru interesul neobisnuit al reprezentantilor SIF de a plasa banii actionarilor intr-o banca aflata in supravegherea speciala a BNR sunt uluitoare. -In anumite momente, cand niste societati ale noastre unde suntem actionari importanti, care au intrat cu niste probleme, si alte banci le-au spus <nu va dam nici un fel de credite, sa va fie clar>… de exemplu, cum este aia de porci de la Peris…, singura banca care a facut treaba asta, vorbind eu cu Nicolaescu, a fost BRS, care a spus <pe garantia morala a voastra ca nu-i lasati sa moara, eu le dau niste credite>. Intr-adevar, nu indeplineau toate criteriile, aveau o indatorare cam mare (n.r. firmele la care SIF Muntenia era actionar)… sI ei (n.r. BRS) le-au dat… nu mai stiu… 10-15 miliarde (n.r. de lei)… asa, cum sa spun, nu fara garantii, dar de-astea materiale si imobiliare… care nu sunt cine stie ce… Si ce m-a ajutat pe mine, pe noi, ca sa reglam si noi situatii mai delicate… mi s-a parut anormal sa-i dau in cap (n.r. Bancii Romane de Scont), sa nu-l ajut de loc-.

Teodor Mihaescu dezvaluie si cateva lucruri legate de intentia SIF Muntenia de a deveni actionar la cealalta banca a lui Sorin Ovidiu Vintu, Banca de Investitii si Dezvoltare (BID). Cele 4,99 procente din actiunile bancii cumparate de SIF (pentru care nu este necesara aprobarea BNR) trebuiau sa fie, de fapt, potrivit presedintelui Muntenia Invest, -un fel de prima transa, ca o garantie, pentru ca asta a fost un contract de optiune de cumparare, cu plata in avans, a unei parti din suma totala, pana la acceptul BNR sa cumparam 20%. Adica, ori cumpar tot, ori nu cumpar nimic… Noi suntem actionari fiindca am cerut niste garantii de la Vintu… Avansul ala l-am platit lui Vintu personal, ca erau pe numele lui actiunile. Si apoi i-am facut hartie in care i-am spus <fiindca Banca Nationala nu mi-a aprobat sa cumpar actiunile, da-mi banii inapoi si eu o sa-ti dau actiunile inapoi. Eu i-am trimis aceasta hartie… si probabil ca maine-poimaine o sa-l sun sa stabilim o intalnire cum imi da banii inapoi. Ca poate sa spuna omu*… stai dom*le ca nu pot sa ti-i dau azi… nu pot chiar in 30 de zile (n.r. termenul de returnare a avansului de la refuzarea avizului de cumpararea a actiunilor BRS de catre BNR), si-i dau in 33 de zile>… Eu sper sa fie om serios (n.r. Vintu)-, conchide presedintele Muntenia Invest, Teodor Mihaescu.