Instrainarea celei mai vechi institutii de credit romanesti creeaza controverse in continuare

Proiectul contractului de vanzare a aproape 70% din actiunile Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) a ajuns pe ultima suta de metri, contractul de trecere in proprietate privata fiind avizat ieri de catre Executiv. Interesate de banca au fost, initial, noua insitutii bancare. In cursa au mai ramas banca greceasca NBG si banca din Ungaria OTP, ambele institutii incercand sa obtina pachetul majoritar de actiuni.

CEC este a cincea mare banca din Romania in functie de marimea activelor. Institutia financiara care va castiga privatizarea va trebui sa respecte statutul CEC, din punct de vedere al traditiei pe piata economica romaneasca, insa la depunerea finala a ofertelor imbunatatite se va tine cont numai de pret.

Inca de la avansarea propunerii de privatizare a CEC, opiniile cu privire la vanzarea a 69,9% din actiunile Casei de Economii au fost impartite. S-a pus foarte mult accent pe faptul ca actuala guvernare incearca -sa marite- singura banca romaneasca ce mai poate veni in sprijinul clasei medii, dar au existat si analisti economici care au clasificat privatizarea, chiar inainte sa inceapa, drept un esec.

Pareri contra

Analistul economic Ilie Serbanescu afirma: -Inainte de toate, privatizarea CEC va insemna iesirea capitalului autohton, probabil definitiva si irevocabila, din sistemul bancar din Romania. Daca acest lucru semnifica vreo reusita, atunci este vorba de una intr-adevar remarcabila, caci nu se cunoaste vreo tara de o dimensiune cat de cat semnificativa din Europa si din lume care sa-si fi lichidat toate pozitiile proprii din sistemul bancar. Oricum, faptul este in contracurent cu ceea ce se intampla in Europa in plan bancar, inclusiv in lumea occidentala pe care Romania si-a luat-o drept model si in al carei club doreste sa intre.-

Un alt motiv pentru care privatizarea a fost aprig criticata de specialisti a fost lansat de un zvon, cum ca statul roman ar urma sa incaseze pentru actiunile CEC o suma de aproximativ 500 milioane de euro. Majoritatea analistilor economici au considerat ca o astfel de suma ar fi o rusine pentru Romania, nu neaparat din cauza valorii afacerii derulate de CEC, punandu-se din nou accent pe valoarea istorica a insitutiei.

Au mai existat pareri ca privatizarea CEC va insemna anularea procesului de structurare si finantare a satului romanesc, CEC fiind singura institutie financiara care are o importanta retea in mediul rural.

Pareri Pro

Indiferent de discutiile politice sau de parerile referitoare la traditia CEC, un lucru este cert. Casa de Economii are nevoie de o schimbare atat din punct de vedere al imaginii cat si din punct de vedere al investitiilor, pentru a reusi sa se mentina pe o piata romaneasca din ce in ce mai acaparata de banci straine, foarte apreciate si in tarile mai dezvoltate.

Un alt sustinator al privatizarii CEC, Daniel Daianu, considera ca intrarea celei mei vechi institutii bancare romanesti in proprietate privata ar putea rezolva problema capitalizarii, capitol la care CEC sufera. -Privatizarea este o solutie in masura in care raspunde nevoilor pe care le are agricultura noastra si le are mediul rural. CEC – care are un nume deosebit, unii ar spune un -brend- deosebit, o institutie bancara care a pierdut din cota de piata, dar nu in mod surprinzator, in continuare se bucura de increderea multor cetateni, intrucat beneficiaza de garantia explicita a statului – trebuie sa joace un rol important in modernizarea mediului rural, in derularea unor programe care vor beneficia de fonduri europene-, a mai adaugat Daianu.

Executivul a promis ca institutia care va reusi sa achiztioneze CEC va fi anuntata pana la 22 decembrie. In cazul in care procesul de privatizare nu va putea fi finalizat din cauza ofertelor, exista si alte banci interesate de CEC, cum ar fi Raiffeisen.