Pretentiile inventatorului eleronului de la Dacia au crescut considerabil. Romica Ion Sandu vrea, mai nou, pentru inventia sa din 1991, 1.100 miliarde de lei, aproximativ 27 milioane de euro, fata de 120 miliarde de lei, atat cat a primit despagubiri initial. Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, a declarat, ieri, ca Romica Ion Sandu a solicitat indexarea celor 120 de miliarde la 1.100 miliarde de lei, ca urmare a vanzarilor de automobile echipate cu inventia sa. Sandu, fost angajat la Dacia, este insa dispus sa renunte la pretentii, daca va deveni unicul furnizor de piese de schimb pentru modelele produse la Mioveni si va primi lunar, pana la sfarsitul vietii, un salariu echivalent cu cel al unui inginer francez. Cazul este -mai mult decat suspect-, a apreciat, ieri, Ursache, care are indoieli cu privire la atribuirea calitatii de inventie pentru producerea tipului de eleron respectiv. -Pana nu ma conving, o sa merg pana in panzele albe-, a declarat Ursache, subliniind ca 1.100 de miliarde nu e o suma deloc de neglijat. In acelasi timp, Romica Sandu a fost reprezentat in instanta de fostul presedinte al Curtii Supreme de Justitie, chiar daca acesta, potrivit presedintelui AVAS, nu avea dreptul sa pledeze in calitate de avocat intr-o instanta pe care… a condus-o. Ursache promite insa ca va clarifica situatia, adresandu-se in acest sens Oficiului Statului pentru Inventii si Marci (OSIM), dar si justitiei.
Inventia fostului angajat de la Dacia -dateaza- din anul 1991, cand a proiectat capota portbagajului cu eleron inglobat pentru Dacia Berlina 1310. Urmare acesteia, producatorul de la Mioveni a renuntat la eleronul de cauciuc aplicat peste capota, reducandu-si, astfel, costurile de productie si marind siguranta. Desi Sandu a primit in februarie a.c. peste 120 miliarde de lei, acesta a solicitat o expertiza de reevaluare, motivul fiind faptul ca suma a fost stabilita printr-o hotarare din 1998. Ulterior, Tribunalul Arges a stabilit un nou nivel al despagubirilor, respectiv 898 miliarde de lei. Intrucat contractul de privatizare semnat intre statul roman si Renault prevede ca grupul francez va achita sume de cel mult 100.000 de euro in contul litigiilor anterioare transferului drepturilor de proprietate asupra producatorului auto, despagubirile solicitate ar urma sa fie platite de la bugetul statului.
Si Noble Ventures cere despagubiri mai mari
Urmand exemplul inventatorului roman, firma Noble Ventures – SUA, fostul proprietar al Combinatului Siderurgic Resita, cere despagubiri de 353 milioane de dolari, ca urmare a anularii contractului de privatizare. Potrivit presedintelui AVAS, autoritatile romane au solicitat cercetarea penala a celor doi administratori ai CSR, din perioada in care Noble Ventures detinea pachetul majoritar de actiuni. -Nu inteleg de ce cercetarea este atat de greoaie-, a spus Ursache, precizand ca unul dintre cei doi administratori este in prezent colaborator al unei firme de audit din Bucuresti. Contractul de privatizare al CSR cu Noble Ventures a devenit nul in decembrie 2002, pe baza uneia din prevederile documentului, care stipula ca privatizarea CSR va fi anulata dupa neplata a doua rate succesive.
In procesul cu Dac Air, BCR este reprezentata de AVAS
Ca si in cazul Dacia, AVAS s-a substituit BCR in procesul intentat bancii de societatea Dac Air, care solicita daune de 200 milioane de dolari, ca urmare a stoparii unei linii de credit contractate de la fosta Bancorex. Societatea de transport aerian Dac Air a contractat de la Bancorex o linie de creditare de 20 milioane de dolari, din care a primit sase milioane de dolari, ulterior finantarea fiind intrerupta. Ursache a declarat, ieri, ca o instanta de judecata a stabilit, printr-o sentinta definitiva, ca BCR sa achite DAC AIR diferenta de 14 milioane de dolari. -Daunele de 200 milioane de dolari, incluzand diferenta de 14 milioane de dolari, dobanzi si penalitati, au fost calculate unilateral de Dac Air. Vom folosi toate caile de atac pentru a nu plati diferenta-, a subliniat Ursache.
Privatizarile din acest an au adus peste 8.500 miliarde de lei
Potrivit raportului semestrial prezentat ieri de AVAS, institutia a obtinut in primele sase luni ale acestui an venituri de 11.993 miliarde de lei, din care 8.520 miliarde din privatizari. Din dividende, AVAS a obtinut 1.356 miliarde de lei, iar activitatea de valorificare a activelor bancare a adus alte 1.852 miliarde de lei, in timp ce cheltuielile totale au depasit valoarea de 510 miliarde de lei. Din veniturile realizate, AVAS a transferat catre Trezoreria Statului 11.482 miliarde de lei, din care peste 10.315 miliarde au fost folosite pentru diminuarea datoriei publice interne.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
