La capitolul stres, am intrat de mult in UE

Marile companii din sectorul energetic pot pierde anual cu propriii angajati peste 28 miliarde de lei, adica aproximativ 900.000 de dolari, potrivit unui studiu realizat de Medicover. Cauza – absenteismul din motive medicale. Rezultatele anchetei efectuate printre lucratorii unei companii industriale i-au cam pus pe ganduri pe manageri, procentele avansate de echipa de specialisti fiind destul de ridicate. Astfel, 40% din angajatii acestei unitati prezentau un nivel de stres crescut, iar 10% dintre ei prezentau deja o tulburare depresiva legata de stres. Depinde insa cum privesti lucrurile, caci statistica ne impinge undeva in Europa si macar la acest capitol nu avem motive sa fim ingrijorati. -Se poate spune, deci, ca aceste date sunt comparabile cu cele europene, implicand, in acelasi timp, costuri de acelasi ordin de marime-, au conchis realizatorii studiului. Reducerea absenteismului din motive medicale ar aduce castiguri companiilor, prin scaderea costurilor platite pe concediile medicale. O prima pierdere a unui angajator o reprezinta numarul de zile de concediu medical platit, se arata in studiul citat. Concluzia este clara – o societate din industria energetica, de exemplu, cu aproximativ 3.000 de angajati, poate pierde cel putin 828.000 de dolari anual din absenteism, ceea ce inseamna 272 de dolari/angajat/an. Raportat la media pe tara, intr-o companie cu 100 de angajati platiti cu salariul mediu de 256 de dolari/luna, compania pierde din aceasta cauza cel putin 18.000 de dolari, dupa aceleasi calcule. Pentru o privire de ansamblu, costul stresului emotional se ridica la 10% din PIB in Marea Britanie, in termeni absoluti traducandu-se in sapte miliarde de lire sterline, adica de cinci ori mai mult decat pierderile cauzate de greve in 2002. Apasati emotional de procentele avansate de specialisti, angajatii din domeniul energiei au totusi motive sa fie mai optimisti, caci datele statistice oficiale ii situeaza pe o pozitie destul de buna in ceea ce priveste salariul net. Numai in luna septembrie a acestui an, salariatii din energie au avut un castig salarial mediu net de 8.485.082 de lei, ceea ce inseamna aproximativ 280 de dolari. Fata de lucratorii din industria de prelucrare a lemnului si a produselor de lemn, care au castigat in septembrie 3,5 milioane de lei, cei din energie au toate motivele sa vada partea plina a paharului. Marea problema care-i macina pe managerii din sectorul energetic nu este reprezentata insa de pagubele provocate de problemele de sanatate ale lucratorilor. Adevarata -gaura neagra- este alta. Numai la nivelul anului 2002, valoarea pierderilor din sectorul energetic romanesc s-a cifrat la peste un miliard de dolari, principalul motiv fiind practicarea unor tarife sub costurile de productie. O alta cauza, deloc de neglijat, a fost neincasarea facturilor de la rau-platnici, rata de recuperare a datoriilor avand un ritm mult prea incet. Valoarea pierderilor inregistrate in sectorul energetic, cumulata cu cea a subventiilor acordate societatilor din domeniu a ocupat in 2002 2,5% (sau 2,6%, dupa alte surse) din Produsul Intern Brut. Comparativ cu anul 2001, situatia s-a mai redresat, spun oficialii, in 2001 pierderile impreuna cu subventiile ridicandu-se la 4,8% (sau 4,7, potrivit acelorasi surse) din PIB. In 2003, sacul a mai fost carpit pe ici-colo, insa gaurile mari au ramas greu de astupat, iar nivelul pierderilor a fost de 3% din PIB (1,68 miliarde de dolari). Pentru anul acesta, oficialii au estimat volumul total al pierderilor din sistemul energetic si al subventiilor implicite acordate prin mentinerea la un nivel redus a pretului gazelor naturale la 1,17 miliarde de dolari. Nivelul pierderilor echivaleaza cu 1,7% din PIB fata de nivelul de 3% din PIB in 2003. Anul viitor, pierderile din sistem ar putea scadea, conform programului convenit cu FMI, la 676 milioane de dolari, echivalentul a 0,9% din PIB.