La vara, vom manca praz francez, leustean danez si spanac olandez

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a inceput monitorizarea importurilor pentru toate produsele agroalimentare. Potrivit ministrului Ilie Sarbu, aceasta actiune va sta la baza elaborarii unor strategii pentru sustinerea producatorilor romani in obtinerea de produse care sunt cerute pe piata. Ministrul agriculturii spune ca, in primul rand, trebuie identificate cauzele care au condus la situatia ca Romania sa cumpere pe valuta unele produse cum sunt ceapa, usturoiul, cartofii, fasolea, malaiul sau taratele. -Vom analiza daca mai avem structurile necesare pentru a produce. In acelasi timp este foarte important ca acei care vor sa produca in scopul comercializarii sa stie care sunt cerintele pe piata. Un rol important in obtinerea unor productii mai mari il are cu siguranta cercetarea, care din nefericire, in ultimii ani, din lipsa de bani, nu a mai putut obtine rezultate care sa se regaseasca in practica-, declara Ilie Sarbu.

Taratele unguresti au mare cautare pe piata romaneasca

In primele trei luni ale acestui an, au intrat in tara cantitati insemnate de produse agroalimentare dintre cele mai diverse. Pe langa importul unor produse cum sunt bananele, alunele, arahidele, cafeaua, citricele care nu pot fi obtinute in Romania, s-au importat 1.145 de tone de malai din Ungaria si 21 de tone din Grecia, 202 tone de cartofi din Germania, 1.000 tone din Egipt, sapte tone din Iordania si cinci tone din Turcia. In cantitati apreciabile s-a importat si fasole: circa 900 tone din Egipt, circa 1.000 tone din Moldova, peste 800 tone din Polonia, peste 200 tone din SUA, aproape 600 tone din China. De la inceputul anului, s-au importat si 230 tone de usturoi din Olanda si 76 tone din China, iar ceapa a fost adusa din Moldova (12 tone), Polonia (12 tone), Turcia (sase tone) si Olanda (doua tone). Taratele straine, in special cele din Ungaria, au de asemenea mare cautare pe piata romaneasca. Astfel, in primele trei luni ale anului, din tara vecina au fost importate peste 4.000 tone.

Secretarul de stat in MAAP, Petre Daea, declara ca trebuie clarificat de ce este acest comportament pe piata. -Ori noi nu avem capacitatea sa producem, ori nu producem la standardele cerute. In ambele situatii se impune o strategie pentru fiecare produs in parte. In acest sens, ministerul are acordul Executivului pentru a pune in practica o serie de masuri care sa inlature aceste anomalii -, declara Petre Daea.

Samanta de praz din Danemarca, Franta si Austria

Un capitol aparte al importurilor il reprezinta semintele. Romania importa de la semintele de brocoli pana la cele de praz, ceapa, leustean si patrunjel. Gheorghe Glaman, presedintele Asociatiei Horticultorilor din Romania, declara ca importul mare de seminte de legume poate fi explicat prin faptul ca, in special pentru productiile obtinute in sere si solarii, se folosesc hibrizi, iar la noi cercetarile in domeniu au ramas mult in urma. -In plus, sunt firmele straine din Romania care isi importa samanta din tarile de origine. Pentru cei care realizeaza productii in sere este mai rentabil sa utilizeze hibrizi, pentru ca au o productivitate mult mai mare, insa pentru micii producatori mai rentabile sunt soiurile-, spune Gheorghe Glaman. Potrivit presedintelui Asociatiei Horticultorilor, un kilogram de samanta hibrida din import costa intre 170 si 180 milioane de lei, dar productiile obtinute acopera acest pret. Productia unui hibrid este de sapte-opt ori mai mare decat cea rezultata in urma folosirii de soiuri. In ultimii ani au inceput si la noi cercetarile pentru hibrizi de varza, castraveti si ceapa. Gheorghe Glaman afirma ca pretul acestora nu ar fi depasi 10 milioane de lei/kilogram, ceea ce ar face ca si produsele obtinute sa fie vandute la un pret mai mic. Interesant este faptul ca, spre exemplu, timpul necesar pentru obtinerea de samanta hibrida de praz sau de ceapa este destul de mare. -Adica doi-trei ani. Pentru a importa aceste seminte trebuie sa faci comanda cu doi-trei ani inainte-. In primele trei luni, samanta de praz a fost adusa din tari precum Danemarca (142 kilograme), Austria (15 kilograme), Franta (opt kilograme) si Ungaria (cinci kilograme). Pentru cultivarea de patrunjel s-a importat samanta din Danemarca (675 kilograme), Ungaria (700 kilograme), Franta (47 kilograme) si Olanda (cinci kilograme). Cantitati mai mari de samanta au fost importate pentru cultivarea spanacului. Astfel, 6.000 kilograme au fost aduse numai din Danemarca, 2.097 kilograme din Olanda si 22 kilograme din Ungaria. Politica agresiva a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, de sustinere a productiei interne, pentru a acoperi o cota cat mai mare de piata, nu numai ca va crea locuri de munca, dar va scuti Romania de un efort valutar deloc de neglijat. In plus, pe masura ce oferta va creste, pretul produselor autohtone se va mentine la un nivel mai scazut.