Situatia recuperarii creantelor externe ale Romaniei a tulburat apele intre doua dintre cele mai importante institutii ale statului, Ministerul Finantelor Publice si Curtea de Conturi. Micul -razboi- a inceput practic inca de la sfarsitul anului trecut, cand institutia condusa de Dan Drosu Saguna trebuia sa finalizeze, potrivit deciziilor plenului de consilieri, raportul privind situatia exacta a creantelor externe pe care statul roman le mai are de incasat in momentul de fata. Concluzia trasa de controlorii financiari a fost cat se poate de transanta. Ministerul Finantelor nu este in stare sa tina o evidenta exacta in propria contabilitate a datoriilor tarilor partenere comertului exterior. Numai ca, din pacate, ca de obicei, intr-o Romanie depasita cand vine vorba despre -hibele- legisative, Curtea de Conturi si-a facut datoria -taxand- ministerul lui Tanasescu tocmai pe baza unor prevederi legislative care, desi s-au dovedit ca sunt de domeniul -mucegaiului-, ele continua sa faca victime. Cu alte cuvinte, Finantele au fost sanctionate pentru ca nu au respectat o lege pe care de altfel nu o poate aplica.
-Derivatele- creantelor
In toiul luptei pe care Curtea de Conturi o duce pentru a izbuti sa intre in control la fostele intreprinderi de comert exterior, -miscare- care i-ar pemite sa risipeasca ceata in care se invaluie creantele externe ale statului roman, Ministerul Finantelor a picat pe undeva la mijloc. Verificarile pe care inspectorii de conturi le-au finalizat anul trecut la Ministerul Finantelor au stabilit ca responsabilii Directiei generale a finantelor publice externe sunt responsabili pentru faptul ca evolutia incasarilor valutei din creantele externe nu a fost, si nu este in prezent inregistrata in contabilitatea ministeriala.
Potrivit rapoartelor intocmite de catre auditorii Curtii de Conturi, -se recomanda Directiei generale a finantelor publice externe ca, impreuna cu Directia generala a contabilitatii publice si Directia generala a trezoreriei statului sa intreprinda masuri in vederea inregistrarii in contabilitatea Finantelor publice, in conturi in afara bilantului, intr-o prima etapa, a creantelor Romaniei provenite din operatiuni de comert exterior derulate inainte de 31.12.1989, urmand ca pe masura ce aceste creante externe vor fi clarificate (recunoscute si confirmate de partile implicate), sa fie trecute din conturi in afara bilantului in conturile de bilant ce urmeaza a fi stabilite ulterior-. Surse din cadrul Ministerului Finantelor ne-au declarat ca -sfaturile- venite din partea Curtii de Conturi nu au practic fundament real pentru a fi aplicate, subiectul incasarilor de creante fiind unul extrem de sensibil si asta tocmai din cauza unor lipsuri cu care se confrunta prevederile legislative.
-Unicorespondenta-
Imediat dupa -stampila- pusa de controlul financiar, conducerea Ministerului Finantelor a raspuns presedintiei Curtii de Conturi explicand in mod direct ca reflectarea evolutei incasarilor de creante in contabilitate nu este posibila din cauza mai multor -semne de intrebare- existente la -capitolul lege-.
Finantistii au ridicat in primul rand problema datei exacte de inregistrare a creantelor, activitate preluata de Ministerul Finantelor de la Ministerul Comertului si Turismului fara documente justificative necesare inregistrarii in contabilitate. Reprezentanti ai Directiei de specialitate din minister ne-au precizat faptul ca, in momentul preluarii -gestiunii-, au lipsit cu desavarsire modalitatile de recflectare a modificarilor ce apar in decursul timpului in operatiunile de incasare a creantelor. Mai ales ca se modifica si cuantumul acestora din cauza calcularii dobanzilor o data pe trimestru.
In al doilea rand, Curtea de Conturi a fost anuntata de faptul ca, in momentul de fata, nu se cunoaste unitatea monetara in care ar trebui sa se faca operarile in contabilitate. Inspectorii de conturi au povatuit ministerul ca inregistrarile in contabilitate sa fie efectuate in lei. Cu toate ca totalul creantelor este exprimat in moneda de referinta in care au fost incheiate contractele, dolarii SUA, rublele transferabile, lirele siriene si cele sterline fiind intalnite cu preponderenta in hartiile -istorice-, Curtea de Conturi obliga practic la o conversie valutara, dar, in schimb, nu precizeaza la ce curs de referinta sa se faca acest lucru. Situatia este considerata, din punct de vedere tehnic, una extrem de riscanta in opinia specilistilor din Ministerul Finantelor, pentru ca fluctuatiile care pot aparea pe piata valutara pot afecta volumul total al banilor pe care statul ii are de incasat.
Pe langa aceasta problema, Finantele au mai pus problema dobanzilor aferente capitalului nerambursat stabilite ca urmare a calcularii lor de catre Banca Comerciala Romana, care au fost confirmate sau neconfirmate de catre bancile corespondente pe motivul neintelegerii in privinta modalitatii de calcul.
Curios este ca dupa ce Curtea de Conturi a fost instiintata in mod oficial de toate aceste probleme, Finantele asteptau si cateva solutii viabile pentru rezolvarea neregulilor semnalate de controlorii financiari. Surse avizate din minister ne-au perecizat ca, in urma scrisorilor oficiale repetate, Curtea de Conturi nu a binevoit sa raspunda in vreun fel ministerului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
