Ministrul Finantelor deblocheaza reesalonarile

Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a deblocat, printr-un ordin emis recent (OMF nr. 1195/2001), acordarea de reesalonari, reduceri si scutiri la plata obligatiilor catre stat. Inlesnirile de acest gen acordate inainte de alegeri au fost suspendate de Guvernul Adrian Nastase la putin timp dupa numire. Potrivit secretarului de stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Oana, noul ordin al ministrului Tanasescu -este mai bun decat reglementarile legale anterioare in domeniu, deoarece prevede criterii mai dure pentru acordarea inlesnirilor la plata obligatiilor restante catre stat. Inainte, acestea se aprobau fara a respecta o procedura stricta-. Actul normativ emis de ministrul finantelor permite insa si reesalonarea sumelor datorate statului de agentii economici la care s-au constatat, prin controale, cazuri de evaziune fiscala, atat timp cat nu exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in legatura cu aceste fapte.

-Nu se acorda inlesniri la plata sumelor reprezentand obligatii restante la bugetul de stat, stabilite prin acte de control, in cazul faptelor ce constituie infractiuni de evaziune fiscala, daca instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in legatura cu aceste fapte-, prevede Ordinul Ministrului Finantelor. Cu alte cuvinte, o societate la care s-au constatat acte de evaziune fiscala si s-au stabilit sumele datorate statului isi va putea reesalona debitele sau va putea obtine reduceri sau scutiri la plata acestora, cat timp procesul se afla pe rol in Justitie. -Nu cred ca vreo comisie constituita la nivelul aparatului Ministerului Finantelor va acorda vreodata reesalonari sau scutiri pentru un agent economic care are un proces pe rol pentru evaziune fiscala-, considera secretarul de stat Gheorghe Oana.

Cu toate acestea, o astfel de situatie este permisa de actul normativ emis de ministrul Tanasescu, chiar daca, potrivit dlui Oana, numai teoretic. Ceea ce corespunde unei incurajari a evaziunii fiscale, si asa greu de stapanit in momentul de fata. Surse din Garda Financiara, institutie abilitata sa constate astfel de infractiuni si sa stabileasca sumele cu care statul a fost prejudiciat, ne-au declarat ca nu s-au putut face incasari efective la buget pentru nici un dosar de evaziune mai mare de 100 milioane de lei. -Dupa ce noi constatam actele de evaziune si cerem executarea, firmele respective stiu sa se foloseasca de toate mijloacele pentru a reusi amanarea platii sau anularea acesteia, in conditiile in care exista o mare presiune legata de incasarile la buget-, afirma sursele citate.

Sistem de punctare a riscului de neplata

Secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Oana, sustine insa ca noul act normativ este mult mai drastic decat reglementarile anterioare. -Ne-am consultat cu diferiti agenti economici si ei s-au aratat foarte sceptici in legatura cu posibilitatea indeplinirii noilor criterii. Nu sunt foarte multi cei care vor putea primi inlesniri la plata obligatiilor catre stat si trebuie tinut cont de faptul ca acestea se pot pierde foarte usor, daca ratele esalonate nu se platesc la timp-, precizeaza Gheorghe Oana. Potrivit afirmatiilor sale, pentru fiecare datornic la buget care solicita inlesniri, comisiile constituite in aparatul Ministerului Finantelor vor calcula riscul de neplata al acestuia, dupa un sistem clar de punctaj, si vor stabili daca poate primi sau nu reesalonari, reduceri sau scutiri la plata. Un numar mai mic de puncte corespunde unui risc mai mic. Pentru agentii -riscanti-, inlesnirile nu se acorda decat in conditiile constituirii unei garantii, fie sub forma de numerar, in contul Trezoreriei Statului, fie sub forma unei scrisori de garantie bancara.

Spre exemplu, daca suma solicitata pentru acordarea de inlesniri este mai mare de un milion de lei, solicitantul primeste cinci puncte, iar pentru sume mai mici de un milion de lei – numai doua puncte. Daca debitorul si-a inceput activitatea de mai mult de doi ani, este considerat mai putin -riscant-, primind doar doua puncte, in timp ce firmele nou-infiintate primesc cinci puncte. Vechimea arieratelor se puncteaza cu doi – pentru termene mai mici de doi ani si cu cinci – pentru datorii mai vechi de doi ani. Un debitor care si-a schimbat sediul in ultimii cinci ani se bucura de mai putina incredere, astfel incat i se mai adauga cinci puncte. Tot atatea puncte va primi si firma care are active mai mici decat valoarea arieratelor sau cea cu un grad de indatorare mai mare de 30%. Alte criterii de evaluare sunt: data ultimului control fiscal si rezultatul acestuia, numarul de declaratii de impozite si taxe depuse in ultimul an, precum si alte date privind obligatiile de plata. Pe baza punctajului astfel stabilit, comisiile de evaluare vor solicita garantii de pana la contravaloarea unei rate medii din esalonare, in cazul riscului minim (9-15 puncte), pana la doua rate medii – pentru risc mediu (16-45 puncte) si contravaloarea a doua-patru rate – pentru risc maxim (46-60 de puncte). In cazul amanarii la plata, garantia va fi stabilita la nivelul a 5% din suma respectiva.

Potrivit secretarului de stat Gheorghe Oana, noul act normativ nu mai permite debitorilor care obtin reesalonari sa participe la licitatii -pe banii statului- pentru achizitionarea de active. In plus, afirma acesta, Ministerul Finantelor va trebui sa solicite avizul Consiliului Concurentei atunci cand decide sa acorde inlesniri la plata, pentru sume mai mari de 500 milioane de lei, societatilor de stat, dat fiind faptul ca astfel de inlesniri pot fi considerate -ajutor al statului pentru propriile companii-. Pe vechea legislatie, limita sumei reesalonate pana la care nu trebuia solicitat avizul Consiliului Concurentei era mult mai mica, respectiv 100 milioane de lei.