Miscarile libere de capital, inca riscante pentru Romania

– Preturile activelor financiare interne ar putea creste brusc, cu intrari masive ale capitalurilor speculative

– Deficitul contului curent poate sa-si reia cresterea accelerata

– Economistii propun infiintarea unei agentii independente de rating pentru firme si municipalitati, care sunt amenintate cu spectrul supraindatorarii

-Romania are inca vulnerabilitati importante legate de deschiderea contului de capital- (prescurtat, KAL), ca si -fata de fluxurile bruste de capital-, se arata in Raportul de prevenire a crizelor, editat de Societatea Academica din Romania (SAR) sub egida Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Autorul capitolului privind starea economiei, prof. Daniel Daianu, subliniaza ca autoritatile publice ar trebui -sa fie mai prudente si, eventual, sa reexamineze actualul calendar de liberalizare-. Mai ales ca -Uniunea Europeana cere tuturor candidatelor sa isi deschida contul de capital pana la momentul aderarii, dar nu impune conditii specifice privind ritmul si procedurile care trebuie urmate-.

Riscuri asumate prematur

In anul 2001, Romania s-a angajat in mod unilateral sa liberalizeze miscarile de capital pana in 2004 – cu mult inainte de data anticipata a aderarii. Conform calendarului actual de liberalizare, KAL este etapizata pe cei doi ani care au mai ramas, cu numai doua exceptii (una privind instrumente monetare specifice, cealalta referitoare la achizitionarea de terenuri pe teritoriul romanesc de catre straini). -Desi efortul de a tine pasul cu celelalte tari candidate este laudabil, decizia de liberalizare necesita o analiza foarte serioasa, in perspectiva posibilelor sale consecinte mai putin favorabile-, avertizeaza autorul.

Scenariile nefavorabile prevazute in raportul SAR anunta -Cresteri abrupte ale preturilor activelor interne, intrari masive de capitaluri speculative (stimulate de aprecierea reala a leului), supraindatorarea nesabuita, interna si externa, a firmelor si municipalitatilor – ceea ce reprezinta o amenintare serioasa in contextul constrangerilor bugetare-. Iar deficitul de cont curent -poate creste din nou, cu repeziciune, cata vreme nu se garanteaza faptul ca fluxurile actuale de transferuri private din strainatate nu vor stagna sau chiar scadea-. De asemenea, liberalizarea completa a contului de capital -stinghereste sau chiar anuleaza posibilitatea autoritatilor publice de a conduce o politica monetara autonoma-. Povara ajustarilor macroeconomice si a procesului dezinflationist -ar reveni preponderent politicii bugetare-. Astfel ca indicatorii pozitivi de crestere economica si increderea unora in capacitatea Romaniei de a se baza pe incasarile din turism si pe transferurile private din strainatate -nu dau suficiente motive de automultumire, aceasta capacitate nefiind garantata nici chiar de tinta aderarii fixate pentru 2007-.

Solutiile trebuie negociate cu FMI si Banca Mondiala

Dintre masurile concrete de -modelare- a fluxurilor de capital propuse in raportul citat enumeram: – infiintarea unei agentii independente de rating pentru datoria firmelor si municipalitatilor; – impunerea de rezerve obligatorii, neremunerate, pentru investitiile sau creditele pe termen scurt in valuta; – practicarea de catre BNR a unui sistem de rezerve diferentiat pentru depozitele in valuta ale bancilor; – restrictionarea creditelor pe termen scurt (sub un an), in sectorul public si in cel cooperatist, de la banci si institutii financiare din strainatate; – interzicerea folosirii de catre banci a unor instrumente asociate datoriei pe termen scurt drept colaterale pentru imprumuturile in strainatate; – mentinerea cerintei de autorizare din partea BNR pentru orice credit si imprumut pe termen scurt al sectorului cooperatist, ca si a cumpararii in strainatate de obligatiuni ori alte instrumente tranzactionate sau nu pe piata externa de capital.

De vreme ce UE nu impune Romaniei un calendar anume pentru KAL, pot fi operate reajustari ale programului de liberalizare. -Ar fi de asemenea intelept ca guvernul si BNR sa se consulte cu expertii institutiilor financiare internationale (FMI, Banca Mondiala), pentru ca aceasta este o masura de maxima importanta pentru functionarea economiei-, conchide raportul Societatii Academice din Romania.