Ultimul raport de tara al Comisiei Europene, publicat ieri, a acordat Romaniei statutul de economie de piata functionala, insa oficialii europeni au facut o serie de recomandari la fiecare capitol. Daca acestea vor fi respectate, Romania va obtine calitatea de membru al UE in 2007. Desi acesta este ultimul raport de tara, monitorizarile oficialilor de la Bruxelles vor continua, iar angajamentele asumate de autoritatile de la Bucuresti vor fi evaluate, fiecare in parte, in functie de calendarul negociat. Rezultatul va fi verdictul referitor la capacitatea Romaniei de a face fata presiunii concurentiale de pe piata unica.
-Romania indeplineste criteriile de economie de piata functionala. Implementarea solida a programului de reforme structurale ar trebui sa permita Romaniei sa faca fata presiunii concurentiale din UE- – aceasta este principala concluzie a Raportului de tara intocmit de Comisia Europeana. Prioritate ar trebui sa aiba consolidarea dezinflatiei si micsorarea deficitului sectorului public. -Imbunatatirea disciplinei financiare, ajustarea preturilor la energie peste nivelul de cost si imbunatatirea performantelor financiare ale intreprinderilor de stat sunt masuri vitale. Sustenabilitatea fiscala trebuie intarita, privatizarea trebuie finalizata, la fel si disputele postprivatizare. In sectoare-cheie, cum este cel minier, al energiei, transporturilor perseverenta in restructurare si lupta pentru a fi privatizate ar trebui sa mearga mana in mana-, se arata in raport. Au fost criticate procedurile de licitatie, in domeniul achizitiilor publice, insuficient de transparente.
Supravietuirea clientelara a intreprinderilor, dur criticata
Faptul ca anumite intreprinderi, mari generatoare de pierderi, au supravietuit fara a suferi o restructurare fundamentala este de natura sa depuncteze Romania chiar mai mult decat faptul ca procesul de restructurare nu este finalizat, se arata in Raportul de tara. Progrese importante au fost facute in restructurarea sectorului bancar si in alte cateva sectoare, cum ar fi industria textila, a mobilei si masinilor electrice cu o contributie substantiala la exporturi. In schimb, acordarea ajutoarelor de stat destinate siderurgiei, pentru a face viabil acest sector, ramane o problema critica. Programul de restructurare in domeniul minier, pentru perioada 2004-2010, prevede inchiderea mai multor mine, insa oficialii europeni subliniaza ca mai importanta decat adoptarea acestui program este respectarea lui.
In sectorul transporturilor feroviare, reducerea numarului de angajati si majorarea tarifelor sunt masuri care au contribuit la micsorarea nivelului arieratelor si a pierderilor substantiale, dar raman sectoare care necesita in continuare restructurare. Raportul concluzioneaza ca desi procesul de restructurare si-a largit aria de cuprindere, este departe de a fi incheiat.
Agricultura primeste cea mai mica nota
Slabiciunile cele mai mari se inregistreaza in agricultura, sector in care forta de munca la negru este majoritara, echipamentele moderne lipsesc cu desavarsire, nu dispune de facilitati de productie, factori ce se traduc intr-un nivel scazut de productivitate, in castiguri mici si un nivel redus de investitii. In consecinta, Romania este departe de a-si exploata potentialul pentru a avea o productie agricola competitiva si o industrie procesatoare capabila sa faca fata fortelor UE. Gradul de cuprindere a fortei de munca in agricultura ramane ridicat – 34%, desi acest sector contribuie numai cu 13 procente la produsele cu valoare adaugata mare. Desi calitatea infrastructurii agricole s-a imbunatatit, exista o mare nevoie de investitii.
Agenda liberalizarii circulatiei capitalului trebuie respectata
La capitolul -Libera miscare a capitalurilor-, raportul atrage atentia ca liberalizarea contului de capital trebuie finalizata, iar Romania trebuie sa se concentreze pe respectarea programului de liberalizare. Pentru a fi pregatita sa obtina calitatea de membru UE, Romania (care s-a angajat sa elimine restrictiile la libera circulatie a capitalurilor in aprilie 2005) trebuie sa permita accesul nerezidentilor la depozitele denominate in lei si la titlurile de stat. In 2003, valoarea bunurilor si a serviciilor exportate a crescut la 36,2% din PIB, de la 29,2% in 1997, in timp ce importurile au crescut la 44,1% din PIB, in 2003, de la 36,2% in 1997.
Alte puncte nevralgice: IMM si proprietatea intelectuala
De asemenea, Romania trebuie sa acorde o atentie sporita respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, prin reducerea nivelului pirateriei si a falsificarii, in special prin intarirea controlului de frontiera si prin imbunatatirea colaborarii dintre autoritatile competente, incluzandu-le pe cele vamale, politienesti si judiciare. Alte concluzii ale raportului se refera la conditiile dificile in care functioneaza IMM, la accesul greoi la finantare al acestora si la necesitatea continuarii transpunerii aquis-ului in legislatia privind contabilitatea si auditarea.
Prea putine condamnari pentru infractiuni de spalare a banilor
In domeniul spalarii banilor pot fi raportate progrese limitate. Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, direct subordonat primului-ministru, a raportat, in perioada septembrie 2003 – aprilie 2004, peste 900.000 de operatiuni de transferuri de bani cu valori mai mari de 10.000 de euro. Dintre acestea, 350 au prezentat suspiciuni de spalare de bani. Cu toate acestea, Oficiul a raportat din anul 2001 si pana in prezent numai 21 de condamnari pentru spalare de bani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
