In celalalt capat al tarii, la Drobeta-Turnu Severin, pare sa se repete, tras parca la indigo, cazul Tepro Iasi, de privatizare care nu a adus nimic bun pentru intreprindere, ci numai pentru buzunarele unor -investitori- pusi pe capatuiala. Drama societatii producatoare de mobila CILDRO SA este cu atat mai mare cu cat, in acest caz, APAPS nu poate interveni, pentru ca transferul de proprietate s-a facut pe piata bursiera.
O privatizare de familie
Blomberger Holzindustrie B. Hausmann GmbH (BHI) este o modesta firma de familie din Blomberg, Germania, cu circa 200 de angajati si o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de marci germane (DM), care deruleaza de vreo 100 de ani o linistita afacere in domeniul prelucrarii lemnului, in special produse tip placaj si furnire de lemn. In 1998, afland de -Estul salbatic- numit Romania (in care salariile sunt la nivelul celor din Africa Centrala, iar lemnul este ieftin si bun), SRL-ul german a cumparat de pe Rasdaq pachetul majoritar de actiuni detinut de FPS la societatea CILDRO SA din Drobeta-Turnu Severin (fostul combinat de prelucrare a lemnului). Investitia propriu-zisa a fost de circa doua miliarde de lei si s-a facut prin majorare de capital, de la 29 la 31 miliarde de lei.
Imediat dupa preluarea controlului societatii, noul patron a pus in practica cu buna-stiinta un nou -model- de management, care a adus firma, in mai putin de doi ani, pe butuci. Astfel, personalul a fost redus de la 2.600 la 1.355 de salariati, tinta finala fiind 550 de salariati, pentru simplul motiv ca mobila nu prezinta nici un interes pentru actionarul german. Vanzarile au scazut de la 38 milioane de marci germane in 1998 la mai putin de jumatate in 2000, in timp ce pierderile au crescut, in aceeasi perioada, de la 1,5 miliarde de lei la peste 60 de miliarde. Totodata, creantele societatii au crescut de la 15 miliarde de lei in 1998 la circa 160 miliarde de lei in 2000. Pentru ca datoriile reprezinta de peste cinci ori capitalul social, CILDRO este in acest moment falimentara.
Surse din conducerea societatii ne-au declarat ca in acesti doi ani s-au facut totusi investitii in combinat, dar nu de catre actionarul majoritar, ci de catre CILDRO. -Toate investitiile au fost impuse de catre partea germana si au fost facute numai in fabrica de placaj si furnire. S-au adus numai utilaje vechi, care fusesera abandonate si care rugineau in curtea firmei germane si care au inceput sa se defecteze dupa nici un an de functionare. Pretul acestora a fost impus de vanzator, respectiv actionarul majoritar, la un nivel apropiat de pretul unor utilaje noi-, au precizat sursele citate. Acestea au adaugat ca, initial, actionarul german a dorit o recuperare rapida a contravalorii utilajelor vechi vandute catre CILDRO, insa nu a putut contracta creditul necesar de la nici o banca germana sau romaneasca. Ca urmare, -ingineria- a condus la cresterea datoriei CILDRO catre actionarul majoritar cu zeci de miliarde de lei, pentru ca societatea nu este in stare sa achite nici macar una din ratele scadente.
Bani plimbati dintr-un buzunar in altul
Ingineria financiara prin care se transfera averea CILDRO catre actionarul german este banal de simpla: circa 450 tone de placaj de fag sunt fabricate lunar la CILDRO, la un cost de productie de circa 1.500 marci germane/mc si vandute integral patronului german la un pret de 1.000 marci germane/mc, pierderea CILDRO fiind de circa 225.000 marci germane pe luna. In acelasi timp, firma-capusa BHI revinde placajul de fag importat din Romania la un pret intre 2.500-2.800 marci germane/mc, in functie de client si de produs, realizand astfel un profit brut de aproximativ 720.000 marci germane pe luna (dupa scaderea cheltuielilor de transport).
Totodata, patronul german percepe o taxa de 3-5% aplicata la valoarea exportului, drept comision pentru vanzarea produselor catre BHI, catre el insusi adica. Fiindca prin acest procedeu CILDRO se decapitaliza continuu, BHI a intors din profitul obtinut in Germania intre 100.000 si 200.000 marci germane pe luna la CILDRO, dar nu ca investitie, ci sub forma de imprumut, pentru achizitia de materie prima (busteni de fag) si continuarea procesului de productie. Acest fenomen a condus si el la cresterea datoriei CILDRO cu alte zeci de miliarde lei, actionarul german devenind astfel si principalul creditor al societatii.
In timp ce pierderile fostului combinat sunt de zeci de miliarde lei si datoriile se apropie de 200 miliarde de lei, membrii conducerii CILDRO si -expertii- germani au salarii lunare de 5.000-10.000 marci germane si facilitati deosebite: vile de serviciu, mese platite la cantina intreprinderii dimineata si la pranz, iar seara la restaurant, concedii cu deplasari lunare in Germania, masini de serviciu, telefoane mobile, toate aceste costuri incarcand cheltuielile CILDRO cu peste un miliard de lei pe luna.
Recent, a fost modificat si statutul societatii, pentru ca nimeni sa nu mai poata avea nimic de obiectat. Astfel, obiectul principal de activitate a fost modificat din productia de mobila in productia de placaje si furnire. Surse din cadrul societatii ne-au relatat ca, inainte de preluarea ei de catre -investitorul- german, aici functionau sapte fabrici, dintre care acum mai sunt in functiune doar doua.
APAPS nu poate interveni in nici un fel in privatizarea de la CILDRO. Surse din institutie ne-au declarat ca, avand in vedere ca privatizarea s-a facut prin cumpararea actiunilor pe Rasdaq, Autoritatea pentru Privatizare nu are nici o parghie legala pentru a se implica.
Investitia germana la CILDRO este zero, iar jaful este de proportii uluitoare – pierderi anuale de circa 35 miliarde de lei si transferuri ilegale de aproape trei milioane de marci germane in Germania, prin vanzarea produselor sub costul de productie. Chiar si in aceste conditii, nici o institutie abilitata a statului nu se autosesizeaza si nu intreprinde nimic pentru salvarea unei fabrici candva profitabila.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
