Noul Cod silvic duce la politizarea personalului și la falimentarea Romsilva

Proiectul de modificare a Codului silvic este criticat de Federația pentru Apărarea Pădurilor pentru că ar duce la înregimentarea politică a personalului silvic și la falimentarea Romsilva și a ocoalelor private, precum și a majorității agenților economici în domeniu.
Reprezentanții Federației pentru Apărarea Pădurilor, președintele Marian Stoicescu, și Silviu Geană, membru în Comitetul director, au susținut, joi, o conferință de presă în care au expus motivele pentru care contestă proiectul noului Cod silvic, aprobat de Guvern, pe 2 octombrie, și aflat în dezbatere în Parlament.
"Acest proiect, putem s-o spunem foarte ferm, va crea mari probleme pădurii românești și sectorului silvic", a spus Stoicescu, argumentând că proiectul legislativ "nu respectă realitățile sectorului silvic".
El a apreciat că măsurile de mărire a pedepselor la cazurile de furt de masă lemnoasă care se propun sunt "binevenite, dar cu totul insuficiente", arătând că ar trebui luate și măsuri de protecție socială a comunităților foarte sărace care trăiesc în zone limitrofe pădurii și chiar pentru implicarea acestora în activitățile silvice pentru asigurarea integrității pădurii.
"Acest proiect de lege, în loc să scoată sectorul silvic din spectrul politic, ca să nu mai asistăm la campaniile electorale în care pădurea devine capital electoral, să nu mai asistăm la politizarea personalului silvic și, în acest mod, ușurând sau facilitând apariția corupției, în loc să se întâmple acest lucru, prin acest proiect de lege chiar se dorește înregimentarea politică a personalului silvic", a spus Stoicescu, referindu-se la prevederile din proiect potrivit cărora personalul silvic ar urma să fie autorizat de practică de către o comisie numită prin ordin de ministru și pe baza unui regulament aprobat tot de autoritatea centrală.
Reprezentanții Federației pentru Apărarea Pădurilor susțin că "odată stipulat în Codul silvic un astfel de articol este clar că se oferă pe tavă personalul silvic guvernanților". "Aceștia (angajații din sectorul silvic n.r.) vor fi numiți, inclusiv pe funcții de conducere, cum ar fi cea de șef de ocol, numai cu avizul conducătorului autorității centrale care răspunde de silvicultură", a spus Stoicescu.
Ei propun în schimb ca, "în legea privind statutul personalului silvic, să se prevadă clar că personalul silvic nu are dreptul, ca alte categorii profesionale din țara asta, să se implice politic".
"Sunt țări, cum este Polonia, de la care ar trebui să luăm exemplu din punctul ăsta de vedere – își respectă pădurile -, care au scos sectorul silvic din spectrul politic, se asigură acolo o continuitate în managementul forestier, ceea ce e benefic pădurii, și acelor unități silvice care administrează pădurile, indiferent de prorpietarul lor, sunt unități ale statului, li se asigură niște facilități astfel încât să fie posibilă și dezvoltarea pădurilor", a mai spus Marian Stoicescu.
O altă prevedere a proiectului Codului silvic criticată de Federația pentru Apărarea Pădurilor este cea privind interzicerea vânzării masei lemnoase pe picior.
Aceasta se referă la trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe și depozite, comerciantul nemaiavând acces în pădure.
Potrivit federației, măsura va determina "falimentarea administraților de păduri, atât a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, cât și a ocoalelor private, precum și falimentarea marii majorități a agenților economici autohtoni care exploatează sau procesează masa lemnoasă exploatată", din cauza lipsei infrastructurii necesare pentru vânzarea masei lemnoase din depozite sau platforme primare și costurilor aferente creării unei astfel de infrastructuri.
Stoicescu a mai menționat că nici în Europa nu se vinde numai din depozit și că, pentru România, "nimic în sensul ăsta nu este pregătit".
Stoicescu a mai spus că, în România, sunt 400.000 de hectare de pădure distruse, dar acestea în sectorul privat, în timp ce, în sectorul public, sunt câteva sute de hectare distruse.
El a arătat că, din suprafața fondului forestier, de 6,4 de hectare de pădure, jumătate se află în proprietatea statului și jumătate în proprietate privată. Romsilva administrează cele 3,2 milioane de hectare din proprietatea statului și alte 1,1 milioane hectare din proprietate privată, în timp ce 2,1 milioane de hectare sunt administrate de ocoale silvice private. Rezultă astfel o suprafață de 900.000 de hectare de pădure care nu este administrată, deși suprafața neadministrată vehiculată este de 500.000 de hectare.

Dan Marin